Rezultatele 1 - 25 din 57 pentru "redevente gaze naturale"

Noua Lege offshore a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Legea offshore a fost votată în Parlament, ca decizie finală, actul normativ urmând să fie trimis acum spre promulgare președintelui.

Deputații din coaliția de guvernare au introdus un amendament la proiectul de modificare a Legii offshore, potrivit căruia Guvernul va putea impune restricții temporare atât de preț, cât și de vânzare pentru producția internă de gaze naturale din Marea Neagră, dar și din perimetre onshore de adâncime, în scopul asigurării consumului populației și CET-urilor care livrează agent termic sistemelor centralizate de încălzire, dar și pentru ca România să poată ajuta la nevoie alte state din UE, în cazul în care acestea s-ar confrunta cu crize de aprovizionare cu gaze.

Menținerea supraimpozitării expune statul român la riscul declanșării unei proceduri internaționale de arbitraj de către operatorul perimetrului Midia, cel mai avansat proiect de extracție de gaze din Marea Neagră, compania americană Black Sea Oil&Gas (BSOG), care estimează că va demara producția la jumătatea anului.

Proiectul de modificare a Legii privind operațiunile petroliere offshore asumat de actuala coaliție de guvernare și aflat pe circuitul parlamentar în procedură de urgență conține o prevedere care riscă să contravină Constituției, potrivit avizului favorabil cu observații al Consiliului Legislativ asupra draftului de act normativ.

Investitorii în proiecte offshore de exploatare de țiței și gaze încheie contracte (sau cel puțin precontracte) de vânzare a hidrocarburilor ce urmează a fi extrase cu mult timp înainte de demararea efectivă a producției, pe care le depun ca garanții pentru a obține bani de investiții de la bănci și alte instituții financiare.

Rata efectivă de impozitare a veniturilor obținute din vânzarea producției de gaze naturale din zăcămintele offshore aflate în exploatare în sectorul românesc al Mării Negre a fost per total de 51% anul trecut și a urcat la 78% în ultimul trimestru din 2021, ca urmare a majorării galopante a prețurilor la gaze pe piețele angro, se arată într-un studiu realizat de PwC România la comanda Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG).

Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) are în vedere schimbarea formulei prețului de referință pe baza căruia sunt calculate sumele datorate statului drept redevențe de către producătorii români de gaze naturale pentru volumele de hidrocarburi extrase, preț la care sunt aplicate cotele procentuale de redevență prevăzute de Legea petrolului. Astfel, prețul de referință nu va mai fi stabilit prin raportare la cotațiile tranzacțiilor angro de pe bursa Central European Gas Hub de la Viena (CEGH), ci la cele ale deal-urilor locale de la Bursa Română de Mărfuri (BRM) și OPCOM.

Acest lucru ar face să explodeze bugetul ANRM. În 2018, statul a încasat din redevențe petroliere suma totală de 1,505 miliarde lei, 5% din aceasta însemnând 75,25 milioane lei, ceea ce ar reprezenta o creștere de aproape 5 ori față de finanțarea acordată Agenției de către Guvern în 2018 de la bugetul de stat, de 15,37 milioane lei. În primele opt luni din 2019, statul român a încasat din redevențe petroliere 1,115 miliarde lei.

Serghei Milcan, patronul și conducătorul companiei ICS Industrial Invest din regiunea găgăuză a Republicii Moldova, totodată președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din Găgăuzia, a renunțat la compania de producție de țiței și gaze pe care o controla în România, una dintre cele mai mici din industrie.

Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom responsabil cu activitatea de explorare și producție de hidrocarburi, spune, într-un interviu acordat Profit.ro, că este încrezător că "rațiunea va învinge" și că problemele fiscale și de reglementare care au împiedicat până acum luarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep, la care compania este parteneră cu americanii de la ExxonMobil, vor fi depășite prin dialog cu Guvernul.

În primăvara anului trecut, Fondul Monetar Internațional (FMI) a afirmat într-un raport public că, judecând după standardele internaționale, ExxonMobil a reușit să obțină termeni financiari extremi de favorabili în contractele sale petroliere cu Guyana și că micul stat sud-american ar trebui să își modifice legislația fiscală pentru a putea obține în viitor mai mulți bani din concesionarea resurselor sale de hidocarburi.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) vrea aproape să-și dubleze numărul total maxim de posturi, de la 126 în prezent la 240, principalul argument fiind că instituția anticipează intensificarea operațiunilor petroliere derulate pe teritoriul României, ceea ce face necesară întărirea capacității administrative a ANRM.

Cel mai probabil, potențialii cumpărători de capacitate au încetat unilateral contractele de rezervare cu Transgaz ca urmare a incertitudinii generate de neluarea deciziei finale de investiție în proiect, determinată de adoptarea cu întârziere și într-o formă nemulțumitoare pentru petroliști a Legii offshore.

Legea offshore a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis și urmează să intre în vigoare. Potrivit calculelor, statul ar încasa, pe toată perioada de exploatare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, circa 35% din totalul veniturilor rezultate din vânzarea acestor gaze, respectiv 13,52 miliarde dolari, iar companiile petroliere - 18,18 miliarde dolari, adică 65%. În această ultimă variantă, limita maximă a deductibilității investițiilor companiilor este de 30% din impozitul pe veniturile suplimentare datorat.

Acordul petrolier inițial privind perimetrul Neptun Deep a fost încheiat în anul 2000, titulari fiind atunci compania franceză Elf Aquitaine (transformată ulterior în Total) și Petrom, pe atunci deținută integral de statul român. Ulterior, în 2008, participația francezilor a fost preluată de americanii de la ExxonMobil, care sunt în prezent și operatori ai concesiunii.

El a fost întrebat despre amânarea deciziei de investiție în proiectul Neptun Deep, pe fondul nemulțumirii exprimate anterior de Rainer Seele cu privire la obligația prevăzută de Legea offshore ca 50% din cantitatea de gaze livrată anual din producția din Marea Neagră să fie vândută pe piețele centralizate din România. Șeful OMV a părut puțin surprins de întrebare.

Clauza a fost reintrodusă în lege de plenul Camerei Deputaților la propunerea PNL și a fost sprijinită și de ALDE, UDMR și grupul minorităților naționale. PSD s-a opus inițial, însă, în cele din urmă, a cedat. Noi detalii vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință organizată cu sprijinul Exxon Mobil, care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu.

Comisiile reunite de Industrii, Buget și Administrație ale Camerei Deputaților au aprobat astăzi prin vot raportul de specialitate asupra proiectului Legii offshore menținând amendamentele votate la precedenta ședință a acestora, din 2 octombrie, în ceea ce privește regimul fiscal al exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, care prevăd, spre nemulțumirea companiilor petroliere, majorarea semnificativă a supraimpozitării, eliminarea înghețării fiscalității pe durata acordurilor petroliere și reducerea deductibilității investițiilor.

Comisiile reunite de Industrii, Buget și Administrație ale Camerei Deputaților au aprobat astăzi prin vot raportul de specialitate asupra proiectului Legii offshore menținând amendamentele votate la precedenta ședință a acestora, din 2 octombrie, în ceea ce privește regimul fiscal al exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, care prevăd, spre nemulțumirea companiilor petroliere, majorarea semnificativă a supraimpozitării, eliminarea înghețării fiscalității pe durata acordurilor petroliere și reducerea deductibilității investițiilor.

Pentru companiile petroliere care vor să extragă gaze naturale din sectorul românesc al Mării Negre este mai important ca Legea offshore să includă o clauză de stabilitate fiscală, prin care să se prevadă că redevențele și impozitul suplimentar pe veniturile din vânzarea gazelor vor rămâne neschimbate pe toată durata acordurilor de concesiune, decât nivelul cotelor procentuale de taxare ca atare, a declarat, într-un interviu acordat Profit.ro, Dan Bădin, partener coordonator pe zona de Servicii fiscale și juridice la Deloitte România.

Înlăturarea din lege a stabilității fiscale și creșterea substanțială a taxării făcând imposibilă luarea deciziilor finale de investire în proiectele de exploatare de gaze naturale din Marea Neagră, se arată într-o scrisoare oficială adresată Parlamentului și Guvernului de către Asociația Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN).

Puterea guvernamentală și parlamentară vrea acum majorarea semnificativă a cotelor procentuale ale impozitului pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze din Marea Neagră pentru prețuri de vânzare a gazelor care depășesc 100 lei/MWh, cota medie cu care sunt tranzacționate în prezent gazele naturale de producție internă pe piețele locale angro, după scumpirile substanțiale din ultimele 2 luni. Noile propuneri au fost avansate în Camera Deputaților, după ce, foarte recent, Senatul, cu acordul aceleiași Puteri, stabilise că nivelul de taxare va fi înghețat pe toată durata exploatărilor, iar petroliștii își vor putea deduce toate investițiile.

Cel mult o sondă de explorare din 4 forate de companiile petroliere descoperă resurse de hidrocarburi în Marea Neagră, iar costurile unui singur foraj ajung și la un sfert de miliard de dolari, potrivit studiului "Riscuri, fiscalitate, decizii de investiții în sectorul offshore de țiței și gaze naturale. Marea Neagră și România" realizat de experții Vasile Iuga și Radu Dudău.

Statul român a încasat în prima jumătate a acestui an redevențe aferente activității de producere a gazelor naturale în valoare de 432,7 milioane de lei, echivalent unui procent de 67% din totalul redevențelor încasate pe 2017, ca urmare a modificării prețului de referință din formula de calcul a redevențelor. Însă sumele încasate de stat de pe urma activității de extracție a gazelor naturale sunt aproape duble, încasărilor din redevențe adăugându-li-se și cele din impozitul special pe veniturile suplimentare rezultate din liberalizarea prețului gazelor.