Rezultatele 1 - 20 din 20 pentru "redevente gaze naturale"

Producătorii români de gaze naturale sunt în prezent impozitați pentru venituri pe care nu le realizează, după ce Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a impus calculul redevențelor datorate de producători statului la un preț de referință calculat în funcție de cotația medie a gazelor la hub-ul austriac de la Baumgarten, semnificativ mai mare decât cea de pe piața românească, a declarat președintele Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), Harald Kraft.

Federația Patronală Petrol și Gaze dezaprobă decizia ANRM de stabilire a prețului de referință la gaze naturale calculat în funcție de prețurile de tranzacționare de pe hub-ul CEGH din Viena, în baza unui studiu realizat de Universitatea de Petrol Gaze Ploiești, considerând că acesta nu reflectă realitățile pieței locale și că, în condițiile în care România nu exportă gaze naturale și nicio moleculă nu ajunge în hub-ul din Baumgarten, determinarea prețului de referință pe baza indicelui CEGH nu reflectă corect valoarea gazelor naturale extrase în România și, în consecință, contravine Legii Petrolului, care prevede că redevența petrolieră este stabilită ca o cotă procentuală din valoarea producției brute extrase.

ROPEPCA consideră că Agenția Națională pentru Resurse Minerale a decis emiterea ordinului privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețului de referință pentru gazele naturale extrase în România fără să țină cont deloc de pozițiile exprimate de principalii producători autohtoni de gaze naturale și bazând acest ordin exclusiv pe concluziile unui studiu semnat de un cadru universitar aparținând Universității de Petrol și Gaze Ploiești. Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) solicită Universității să comunice dacă punctul de vedere exprimat de autorul studiului este totodată si punctul de vedere al instituției de învățământ și dacă acesta este relevant în contextul în care nu ține cont deloc de expertiza producătorilor autohtoni de gaze naturale.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale anunță că a emis astăzi Ordinul privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețului de referință pentru gazele naturale extrase în România, care a fost transmis către Monitorul Oficial și va intra în vigoare începand cu data publicării. Astfel, prețul de referință pentru gazele naturale extrase în România va fi calculat în funcție de prețurile de tranzacționare de pe hubul de la CEGH Viena, dar pe baza unei formule de calcul realizată împreună cu Universitatea de Petrol Gaze Ploiești.

Stabilirea prețului de referință la gazele naturale în baza unui calcul de piață relevant pentru România, care să reflecte prețul realizat efectiv pe piața românească, este foarte importantă pentru consumatorul final, dar raportarea prețului de referință la HUB-ul austriac de gaze naturale este irelevant pentru producătorii români de gaze naturale, care nu au racordarea efectivă la acest hub, iar preluarea prețului de la Baumgarten drept preț de referință pentru stabilirea redevențelor la producția autohtonă de gaze naturale poate avea un impact inflaționist pe care îl va suporta consumatorul român, a atenționat astăzi Daniel Apostol, secretar general ROPEPCA. Profit.ro a anunțat recent că Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) are în vedere schimbarea formulei de calcul al redevențelor datorate statului de către producătorii români de gaze naturale, prin modificarea prețului de referință al gazelor la care sunt aplicate cotele procentuale de redevență prevăzute de Legea petrolului, preț neactualizat din 2008.

Sistemul pregătit prevede că în formula de calcul a prețului de referință intră cel mediu al tranzacțiilor cu gaze de la Central European Gas Hub din Viena (CEGH), exprimat în euro/MWh, înmulțit cu valoarea puterii calorice superioare medii anuale a gazelor naturale în România și cu cursul mediu leu/euro.

Deși decizia finală de investire în proiectul de producție offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră nu a fost încă luată, ExxonMobil, care deține 50% din drepturile aferente concesiunii și statutul de operator al acesteia, a atribuit deja contracte în valoare totală de peste 114 milioane dolari pentru unele servicii aferente proiectului, iar pentru altele a lansat licitații sau consultări de piață.

Va fi nevoie de avizul Armatei pentru amplasarea de obiective petroliere noi în Marea Neagră și de cel al Ministerului Afacerilor Externe pentru autorizarea lucrărilor petroliere offshore pe perimetre "aflate în sectoare în care nu s-a efectuat delimitarea între spațiile maritime ale României și spațiile maritime ale statelor vecine".

Companiile petroliere care dețin concesiuni de țiței și gaze offshore în România, în Marea Neagră, aflate în derulare, vor avea același regim de redevențe valabil la data semnării acordurilor petroliere de concesiune, pe toată perioada derulării acestora.

Americanii intenționează să accepte la negocieri doar operatori cu o cifră de afaceri medie anuală pe ultimii 3 ani de cel puțin 254 milioane dolari. ExxonMobil nu solicită garanție de participare la procedura de negociere. În schimb, ofertantul declarat câștigător va trebui să constituie o garanție de bună execuție a contractului de 10% din valoarea fără TVA a acestuia

Autoritățile vor să descurajeze majorarea prețurilor pe piața angro de gaze sau să profite de eventuale scumpiri prin creșterea de la 60% la 70% sau 80% a cotei de impunere pentru impozitul pe veniturile suplimentare obținute de producători. În plus, se vrea ca impozitul, introdus inițial în 2013 pe 1 an, dar menținut în fiecare an, să devină permanent, relevă un document guvernamental.

Sunt semnale că autoritățile intenționează să prelungească pe termen nedeterminat aplicarea impozitului de 60% pe veniturile suplimentare obținute de producătorii de gaze din dereglementarea prețurilor în acest sector și chiar să majoreze cota de impunere la 70-80%, a anunțat, la Profit Energy.forum, Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale și juridice Deloitte România.

Decizia depinde de mai mulți factori, inclusiv de ce va decide Guvernul cu privire la reglementarea fiscală a sectorului de țiței și gaze, a declarat, într-un interviu acordat Profit.ro, directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe. În prezent, consorțiul OMV Petrom-ExxonMobil analizează viabilitatea comercială a exploatării zăcămintelor de gaze din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră.

Din 2008, prețul de referință al gazelor pentru calculul redevențelor a fost fixat de ANRM la nivelul de 495 lei/mia de metri cubi, adică 45,71 lei/MWh, cât era la acea dată prețul reglementat de vânzare al gazelor naturale din producția internă. În prezent, pe piețele centralizate de gaze din România, gazele se vând cu prețuri cuprinse între 61 și 90 lei/MWh, iar pe bursele europene - cu circa 15 euro/MWh.

"Sperăm să putem închide aceste discuții (cu Guvernul român - n.r.) în mod satisfăcător în următoarele câteva luni. Iar dacă putem face asta, vom trece la faza de dezvoltare, pentru că este un proiect care, cu o fiscalitate corectă și stabilă, va funcționa la prețurile actuale", a declarat Mark Albers, vicepreședinte-senior al ExxonMobil, la o întâlnire cu analiștii de investiții.

În alte state, precum Olanda, Marea Britanie, Danemarca, Norvegia, Canada sau SUA, există norme speciale cu privire la regimul ,,lucrătorilor offshore” străini, adică al persoanelor nerezidente care muncesc pe platforme petroliere maritime în sistem de rotație, însă România nu are încă asemenea reglementări.

Prin noua legislație fiscală aplicabilă sectorului de țiței și gaze, programată să intre în vigoare în 2017, rata efectivă de impozitare a companiilor petroliere nu va depăși nivelul de 60%, care este media practicată la nivel internațional, se arată în ultima ediție a programului de convergență economică, elaborată de Guvern.

Statul român a încasat anul trecut, din redevențe petroliere, un total de 1,38 miliarde lei, cu 13,3% mai mult decât în 2013, principala cauză fiind majorarea de către stat a prețului de vânzare a producției interne de gaze și eliminarea treptată a prețurilor reglementate la gaze, în condițiile în care prețurile la țiței s-au redus semnificativ în 2014.

Studiul apare în contextul în care Guvernul ia în calcul o nouă amânare a modificării sistemului de redevențe, dar și introducerea unei noi taxe, care să vizeze doar profiturile obținute din exploatarea gazelor naturale, precum și prelungirea până în 2021 a aplicării impozitului de 60% pe veniturile suplimentare din dereglementarea prețurilor la gaze, în concordanță cu extinderea calendarului de liberalizare până în anul respectiv.

În urma unor simulări efectuate cu o echipă a FMI la mijlocul lunii iunie, guvernul a realizat că introducerea noului sistem de redevențe, dublat de eliminarea impozitelor “temporar” introduse în prima lună de mandat a guvernului Ponta, ar fi cauzat o importantă gaură la buget.