Prin noua legislație fiscală aplicabilă sectorului de țiței și gaze, programată să intre în vigoare în 2017, rata efectivă de impozitare a companiilor petroliere nu va depăși nivelul de 60%, care este media practicată la nivel internațional, se arată în ultima ediție a programului de convergență economică, elaborată de Guvern.
O investiție de 1 miliard de euro în sectorul petrolier contribuie cu 3,2 miliarde de euro la Produsul Intern Brut (PIB) și asigură peste 45.000 de locuri de muncă nou create sau menținute în economie, potrivit unui studiu realizat de KPMG la comanda Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA).
În programul electoral al președintelui Iohannis figura ideea că proprietarii terenurilor pe care se exploatează resurse minerale, precum și autoritățile locale în jurisdicția cărora se derulează astfel de lucrări, ar trebui să primească o parte din redevențele plătite de companiile de petrol, gaze și minerit, redevențe care, în prezent, merg integral la bugetul central de stat.
Prăbușirea cu peste 70% a prețului petrolului din ultimul an și jumătate a afectat considerabil bugetele principalelor companii petroliere, dar și bugetele statelor, în special ale țărilor producătoare. Majoritatea guvernelor au efectuat modificări fiscale menite să atenueze aceste efecte.
Guvernul va aplica producătorilor de petrol și gaze un impozit suplimentar de 35% pe profitul din upstream, cu o deducere suplimentară de 15% pentru investițiile noi, și va anula facilitățile acordate acestora încă din 1999, noul sistem urmând să fie aplicat în etape și menținut pe o perioadă de 20 de ani.
În prezent, pentru calculul sumelor datorate ca redevențe de petroliștii români se iau ca referință prețurile sortimentului Suez-Blend, care este benchmark și pentru producția de petrol a Egiptului. Studiul care a stabilit această referință a fost realizat în 1995 de către ICERP Ploiești.
Statul român a încasat anul trecut, din redevențe petroliere, un total de 1,38 miliarde lei, cu 13,3% mai mult decât în 2013, principala cauză fiind majorarea de către stat a prețului de vânzare a producției interne de gaze și eliminarea treptată a prețurilor reglementate la gaze, în condițiile în care prețurile la țiței s-au redus semnificativ în 2014.
Secretarul de stat demisionar declara, în mai, că Guvernul va trimite Parlamentului, în septembrie, un proiect de lege privind modificarea sistemului actual de redevențe petroliere, care va include și un impozit pe profitul din exploatare, precum și deduceri pentru investiții.
Studiul apare în contextul în care Guvernul ia în calcul o nouă amânare a modificării sistemului de redevențe, dar și introducerea unei noi taxe, care să vizeze doar profiturile obținute din exploatarea gazelor naturale, precum și prelungirea până în 2021 a aplicării impozitului de 60% pe veniturile suplimentare din dereglementarea prețurilor la gaze, în concordanță cu extinderea calendarului de liberalizare până în anul respectiv.
Amânarea a fost solicitată chiar de către companiile care activează în petrol, gaze, minerit și exploatare forestieră. Potrivit unei directive europene din 2013, aceste companii trebuie să raporteze și să facă publice toate plățile de peste 100.000 de euro efectuate către autoritățile de stat, fie că reprezintă impozit pe profit, redevențe, dividende, taxe de licență sau alte obligații.
În urma unor simulări efectuate cu o echipă a FMI la mijlocul lunii iunie, guvernul a realizat că introducerea noului sistem de redevențe, dublat de eliminarea impozitelor “temporar” introduse în prima lună de mandat a guvernului Ponta, ar fi cauzat o importantă gaură la buget.