Statul vrea mai mulți bani din exploatarea resurselor românești de țiței și gaze, iar companiile cer regim fiscal predictibil pentru a-și putea permite să investească pe termen lung. Consumatorii vor calitate și constanță, dar asta presupune investiții recuperate prin tarife. Punctul de echilibru este greu de găsit, fiecare parte își apără, firesc, interesele, Profit Energy.forum creând însă premisele unor soluții.
Sunt semnale că autoritățile intenționează să prelungească pe termen nedeterminat aplicarea impozitului de 60% pe veniturile suplimentare obținute de producătorii de gaze din dereglementarea prețurilor în acest sector și chiar să majoreze cota de impunere la 70-80%, a anunțat, la Profit Energy.forum, Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale și juridice Deloitte România.
Afirmațiile care mai apar în mediul public potrivit cărora producătorii de țiței și gaze din România obțin profituri prea mari și plătesc taxe prea mici constituie "fake news" (știri false), câștigul total al Guvernului român de pe urma industriei de hidrocarburi fiind printre cele mai mari din Europa, a declarat, la Profit Energy.forum, președintele ales al Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), Harald Kraft.
Noul preț de referință la care sunt aplicate cotele procentuale de redevență prevăzute de Legea petrolului, neactualizat din 2008, va fi unul real și aplicat începând cu calcularea redevențelor percepute pentru concesiunile din cea de-a 11-a rundă de explorare, care urmează a fi lansată în acest an de Agenția Națională pentru Resurse Minerale, a anunțat Sorin Gal, director în cadrul ANRM, la Profit Energy.forum.
Decizia depinde de mai mulți factori, inclusiv de ce va decide Guvernul cu privire la reglementarea fiscală a sectorului de țiței și gaze, a declarat, într-un interviu acordat Profit.ro, directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe. În prezent, consorțiul OMV Petrom-ExxonMobil analizează viabilitatea comercială a exploatării zăcămintelor de gaze din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră.
Din 2008, prețul de referință al gazelor pentru calculul redevențelor a fost fixat de ANRM la nivelul de 495 lei/mia de metri cubi, adică 45,71 lei/MWh, cât era la acea dată prețul reglementat de vânzare al gazelor naturale din producția internă. În prezent, pe piețele centralizate de gaze din România, gazele se vând cu prețuri cuprinse între 61 și 90 lei/MWh, iar pe bursele europene - cu circa 15 euro/MWh.
Noul sistem de calcul al redevențelor va fi gata până pe 15 mai și va fi pus în dezbatere publică de către Ministerul Finanțelor, a declarat ministrul Economiei, Mihai Tudose, într-un interviu acordat News.ro. Redevențele actuale la țiței și gaze reprezintă cote procentuale din valoarea producției brute extrase, acestea fiind stabilite, în 2004, prin Legea petrolului.
"Sperăm să putem închide aceste discuții (cu Guvernul român - n.r.) în mod satisfăcător în următoarele câteva luni. Iar dacă putem face asta, vom trece la faza de dezvoltare, pentru că este un proiect care, cu o fiscalitate corectă și stabilă, va funcționa la prețurile actuale", a declarat Mark Albers, vicepreședinte-senior al ExxonMobil, la o întâlnire cu analiștii de investiții.
Qualcomm, cel mai mare producător de cipuri pentru telefoane mobile, a anunțat vineri că Apple nu va mai plăti subcontractorilor săi redevențele pe care aceștia din urmă le datorează Qualcomm, forțând compania să își reducă estimările referitoare la veniturile și profitul din primul trimestru.
În pofida perioadei dificile traversate de producători de petrol la nivel mondial ca urmare a prețurilor scăzute ale țițeiului și gazelor, în România, spre deosebire de majoritatea statelor europene, rata medie efectivă a redevențelor și a altor impozite similare (impozitul asupra veniturilor suplimentare, impozit pe construcții speciale, impozitul aplicat la veniturile rezultate din exploatarea petrolului brut) a crescut. Aceasta este concluzia studiului Deloitte „O imagine de ansamblu asupra redevențelor și impozitelor similare. Sectorul upstream de petrol și gaze în Europa”.
Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a încasat anul trecut redevențe miniere de 170,58 milioane lei, în scădere cu aproape 31% față de redevențele miniere încasate în anul 2015, de 246,11 milioane lei.
Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) va scoate la concesionare 28 de perimetre petroliere, din care șase sunt offshore (în largul mării), abia după reglementarea cadrului fiscal din domeniu. Un grup de lucru interministerial lucrează în prezent la proiectul privind noul sistem de calcul al redevențelor, a cărui revizuire a fost anunțată, dar amânată repetat de ultimele guverne.
Petrolul de referință pe piața europeană și globală, inclusiv pe cea autohtonă, Brent-ul va suferi anul viitor cea mai mare modificare a structurii din ultimul deceniu, care ar putea influența și stabilirea noului regim al redevențelor din România, sistem promis de guvernanți de câțiva ani, însă neprezentat public până în prezent.
Guvernul Grindeanu fie nu va modifica regimul redevențelor în acest an, fie îl va modifica doar marginal în așa fel încât încasările din acest tip de impozit să crească doar cu un nivel modic.
Guvernul a aprobat o notă privind elaborarea unui act normativ pentru "sistematizarea redevențelor din domeniul resurselor minerale".
Schimbarea conducerii ANRM, după aproape 5 ani, survine la puțin timp după ce Curtea de Conturi a publicat un raport extrem de critic la adresa activității instituției din perioada 2011-2015. De asemenea, anul acesta ar trebui finalizată modificarea legislației primare în sectorul de petrol și gaze, precum și în cel minier, inclusiv în privința taxării, dar și a reglementării activităților miniere periculoase pentru mediu.
Compania petrolieră americană Hunt Oil a decis, luna trecută, să majoreze cu 331,9 milioane lei capitalul social al subsidiarei sale locale, Hunt Oil Company of Romania SRL, care deține din 2010, în parteneriat cu OMV Petrom, drepturile asupra a două concesiuni de hidrocarburi din România, Adjud și Urziceni Est.
La jumătatea anului, FP își evalua deținerea de 49% din acțiunile Salrom la valoarea de 177,4 milioane lei. Salrom a terminat primul semestru al anului cu un profit net de 25,96 milioane lei, cu 12% sub cel raportat în perioada similară a anului trecut. Compania se judecă cu ANAF după ce Fiscul a somat-o să achite peste 50 milioane lei, reprezentând redevențe datorate la bugetul de stat, inclusiv dobânzi și penalități.
În alte state, precum Olanda, Marea Britanie, Danemarca, Norvegia, Canada sau SUA, există norme speciale cu privire la regimul ,,lucrătorilor offshore” străini, adică al persoanelor nerezidente care muncesc pe platforme petroliere maritime în sistem de rotație, însă România nu are încă asemenea reglementări.
Salrom se judecă în prezent cu ANAF, după ce Fiscul a efectuat anul trecut un control la compania de stat, prin care a verificat legalitatea calculului și achitării redevenței miniere pentru producția de sare și a stabilit obligații de plată suplimentare de 30,69 milioane lei pentru perioada 2010-2013, plus dobânzi, penalități și majorări de întârziere, în total circa 50,1 milioane de lei.
Societatea Națională a Sării, monopolul controlat de Ministerul Economiei, avea la finalul anului trecut datorii la bugetul de stat de 50,1 milioane lei, reprezentând redevențe miniere neachitate aferente producției din 2010-2013, plus dobânzi și penalități.
Prin noua legislație fiscală aplicabilă sectorului de țiței și gaze, programată să intre în vigoare în 2017, rata efectivă de impozitare a companiilor petroliere nu va depăși nivelul de 60%, care este media practicată la nivel internațional, se arată în ultima ediție a programului de convergență economică, elaborată de Guvern.
Statul austriac, prin intermediul OMV AG, nu va încasa niciun euro de la OMV Petrom, care nu va acorda dividende pe 2015, în timp ce statul român a încasat deja 10 miliarde de lei impozit pe profit, redevențe, taxe speciale, accize și TVA.
Statul român, care deține 20,6% din acțiunile producătorului de țiței și gaze OMV Petrom, l-a propus pe Dan Manolescu pentru poziția de membru al Consiliului de Supraveghere al companiei controlate de grupul austriac OMV. Manolescu a fost secretar de stat la Finanțe, unde s-a ocupat inclusiv de elaborarea unui nou regim de taxare a producției de țiței și gaze și de negocierea acestuia cu companiile de profil.
Unele companii miniere refuză să achite redevențele miniere, majorate față de nivelul de la data încheierii licențelor de concesiune, și plătesc doar cuantumul inițial, susținând că statul le-a mărit ilegal. Lista acestor companii nu este divulgată, dar totalul redevențelor neplătite se ridică la aproape 38 milioane lei.