Deși decizia finală de investire în proiectul de producție offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră nu a fost încă luată, ExxonMobil, care deține 50% din drepturile aferente concesiunii și statutul de operator al acesteia, a atribuit deja contracte în valoare totală de peste 114 milioane dolari pentru unele servicii aferente proiectului, iar pentru altele a lansat licitații sau consultări de piață.
Va fi nevoie de avizul Armatei pentru amplasarea de obiective petroliere noi în Marea Neagră și de cel al Ministerului Afacerilor Externe pentru autorizarea lucrărilor petroliere offshore pe perimetre "aflate în sectoare în care nu s-a efectuat delimitarea între spațiile maritime ale României și spațiile maritime ale statelor vecine".
Companiile petroliere care dețin concesiuni de țiței și gaze offshore în România, în Marea Neagră, aflate în derulare, vor avea același regim de redevențe valabil la data semnării acordurilor petroliere de concesiune, pe toată perioada derulării acestora.
Societatea Națională a Apelor Minerale intenționează de mai mulți ani să-și deschidă fabrici proprii de îmbuteliere, însă proiectul nu s-a materializat până acum, printre altele din cauza unui document al Consiliului Concurenței din 2010, în care se aprecia că, din punct de vedere concurențial, nu ar fi de dorit ca operatorul care exploatează apele minerale să se ocupe și de îmbutelierea lor.
În prezent, operatorii comerciali care exploatează și vând apă de izvor și de masă nu au aceste obligații, spre deosebire de producătorii de ape minerale naturale. Circa 75% din numărul total de perimetre de exploatare de ape minerale naturale din România se află în concesiunea companiei de stat Societatea Națională a Apelor Minerale (SNAM), controlată integral de Ministerul Economiei, inițiatorul proiectului de lege.
Noul sistem de impozitare la care se gândește Guvernul PSD, ce vizează ca bază de impunere cifra de afaceri și nu profitul, va afecta sectoarele economice capital intensive și cu ciclu lung de producție. Paradoxal, deși are toate șansele de a fi de departe cel mai afectat sector de noua filosofie fiscală, cel energetic mai este lovit și prin populista majorare a “redevențelor”.
În primele nouă luni ale anului trecut, la bugetul de stat s-a încasat din redevențe petroliere și miniere suma totală de peste 912 milioane lei, în scădere cu peste 20% mai puțin comparativ cu perioada similară din 2015. Pe parcursul întregului an 2015, încasările au totalizat circa 1,3 miliarde lei.
Americanii intenționează să accepte la negocieri doar operatori cu o cifră de afaceri medie anuală pe ultimii 3 ani de cel puțin 254 milioane dolari. ExxonMobil nu solicită garanție de participare la procedura de negociere. În schimb, ofertantul declarat câștigător va trebui să constituie o garanție de bună execuție a contractului de 10% din valoarea fără TVA a acestuia
Qualcomm, cel mai mare producător de cipuri pentru telefoane mobile, a dat în judecată mai multe companii care produc componente pentru iPhone și asamblează telefoanele iPhone pentru Apple, pe motiv că nu au plătit redevențele pe care le datorau.
Autoritățile vor să descurajeze majorarea prețurilor pe piața angro de gaze sau să profite de eventuale scumpiri prin creșterea de la 60% la 70% sau 80% a cotei de impunere pentru impozitul pe veniturile suplimentare obținute de producători. În plus, se vrea ca impozitul, introdus inițial în 2013 pe 1 an, dar menținut în fiecare an, să devină permanent, relevă un document guvernamental.
Statul vrea mai mulți bani din exploatarea resurselor românești de țiței și gaze, iar companiile cer regim fiscal predictibil pentru a-și putea permite să investească pe termen lung. Consumatorii vor calitate și constanță, dar asta presupune investiții recuperate prin tarife. Punctul de echilibru este greu de găsit, fiecare parte își apără, firesc, interesele, Profit Energy.forum creând însă premisele unor soluții.
Sunt semnale că autoritățile intenționează să prelungească pe termen nedeterminat aplicarea impozitului de 60% pe veniturile suplimentare obținute de producătorii de gaze din dereglementarea prețurilor în acest sector și chiar să majoreze cota de impunere la 70-80%, a anunțat, la Profit Energy.forum, Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale și juridice Deloitte România.
Afirmațiile care mai apar în mediul public potrivit cărora producătorii de țiței și gaze din România obțin profituri prea mari și plătesc taxe prea mici constituie "fake news" (știri false), câștigul total al Guvernului român de pe urma industriei de hidrocarburi fiind printre cele mai mari din Europa, a declarat, la Profit Energy.forum, președintele ales al Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), Harald Kraft.
Noul preț de referință la care sunt aplicate cotele procentuale de redevență prevăzute de Legea petrolului, neactualizat din 2008, va fi unul real și aplicat începând cu calcularea redevențelor percepute pentru concesiunile din cea de-a 11-a rundă de explorare, care urmează a fi lansată în acest an de Agenția Națională pentru Resurse Minerale, a anunțat Sorin Gal, director în cadrul ANRM, la Profit Energy.forum.
Decizia depinde de mai mulți factori, inclusiv de ce va decide Guvernul cu privire la reglementarea fiscală a sectorului de țiței și gaze, a declarat, într-un interviu acordat Profit.ro, directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe. În prezent, consorțiul OMV Petrom-ExxonMobil analizează viabilitatea comercială a exploatării zăcămintelor de gaze din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră.
Din 2008, prețul de referință al gazelor pentru calculul redevențelor a fost fixat de ANRM la nivelul de 495 lei/mia de metri cubi, adică 45,71 lei/MWh, cât era la acea dată prețul reglementat de vânzare al gazelor naturale din producția internă. În prezent, pe piețele centralizate de gaze din România, gazele se vând cu prețuri cuprinse între 61 și 90 lei/MWh, iar pe bursele europene - cu circa 15 euro/MWh.
Noul sistem de calcul al redevențelor va fi gata până pe 15 mai și va fi pus în dezbatere publică de către Ministerul Finanțelor, a declarat ministrul Economiei, Mihai Tudose, într-un interviu acordat News.ro. Redevențele actuale la țiței și gaze reprezintă cote procentuale din valoarea producției brute extrase, acestea fiind stabilite, în 2004, prin Legea petrolului.
"Sperăm să putem închide aceste discuții (cu Guvernul român - n.r.) în mod satisfăcător în următoarele câteva luni. Iar dacă putem face asta, vom trece la faza de dezvoltare, pentru că este un proiect care, cu o fiscalitate corectă și stabilă, va funcționa la prețurile actuale", a declarat Mark Albers, vicepreședinte-senior al ExxonMobil, la o întâlnire cu analiștii de investiții.
Qualcomm, cel mai mare producător de cipuri pentru telefoane mobile, a anunțat vineri că Apple nu va mai plăti subcontractorilor săi redevențele pe care aceștia din urmă le datorează Qualcomm, forțând compania să își reducă estimările referitoare la veniturile și profitul din primul trimestru.
În pofida perioadei dificile traversate de producători de petrol la nivel mondial ca urmare a prețurilor scăzute ale țițeiului și gazelor, în România, spre deosebire de majoritatea statelor europene, rata medie efectivă a redevențelor și a altor impozite similare (impozitul asupra veniturilor suplimentare, impozit pe construcții speciale, impozitul aplicat la veniturile rezultate din exploatarea petrolului brut) a crescut. Aceasta este concluzia studiului Deloitte „O imagine de ansamblu asupra redevențelor și impozitelor similare. Sectorul upstream de petrol și gaze în Europa”.
Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a încasat anul trecut redevențe miniere de 170,58 milioane lei, în scădere cu aproape 31% față de redevențele miniere încasate în anul 2015, de 246,11 milioane lei.
Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) va scoate la concesionare 28 de perimetre petroliere, din care șase sunt offshore (în largul mării), abia după reglementarea cadrului fiscal din domeniu. Un grup de lucru interministerial lucrează în prezent la proiectul privind noul sistem de calcul al redevențelor, a cărui revizuire a fost anunțată, dar amânată repetat de ultimele guverne.
Petrolul de referință pe piața europeană și globală, inclusiv pe cea autohtonă, Brent-ul va suferi anul viitor cea mai mare modificare a structurii din ultimul deceniu, care ar putea influența și stabilirea noului regim al redevențelor din România, sistem promis de guvernanți de câțiva ani, însă neprezentat public până în prezent.
Guvernul Grindeanu fie nu va modifica regimul redevențelor în acest an, fie îl va modifica doar marginal în așa fel încât încasările din acest tip de impozit să crească doar cu un nivel modic.
Guvernul a aprobat o notă privind elaborarea unui act normativ pentru "sistematizarea redevențelor din domeniul resurselor minerale".