Hidroelectrica va distribui 1 miliard lei către acționari, reprezentând surplus realizat din rezerve din reevaluare, decizia fiind aprobată astăzi în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor.
Statul român, care controlează, prin ministerul de resort, compania Hidroelectrica cu 80% din acțiuni, a respins, în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor, solicitarea Fondului Proprietatea, acționar minoritar, de plată a unor dividende suplimentare în cuantum de 1,25 miliarde lei. Fondul a cerut dividende suplimentare și de la Nuclearelectrica, în sumă de 512 milioane lei, iar o decizie este așteptată pentru finele săptămânii, anticiparea fiind însă pentru același rezultat.
Fostul operator concesionar al serviciului de distribuție gaze din Otopeni, Otto Gaz, totodată fost furnizor pentru clienții din piața reglementată, a pierdut pe 29 noiembrie, în primă instanță, procesul în care cerea suspendarea deciziei ANRE din septembrie prin care i s-au retras licențele de distribuitor și furnizor de gaze, decizie care a intrat în vigoare pe 2 decembrie.
Hidroelectrica și Nuclearelectrica ar putea fi obligate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să vândă la preț reglementat (costuri plus o rată de profit de 5%) nu mai puțin de 65% din energie electrică produsă în perioada 1 iunie-31 decembrie 2020, reiese dintr-un proiect de ordin elaborat de ANRE. Potrivit unui proiect anterior, în respectiva perioadă, cele două companii ar fi trebuit să vândă 40% din producție la preț reglementat.
Guvernul se gândește, la rândul său, la dividende suplimentare de la companii de stat, după modelul Fondului Proprietatea (FP), o decizie în acest sens fiind încă în discuție, afirmă pentru Profit.ro surse guvernamentale, după o întrevedere, miercuri, a premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Fondului. Profit.ro a anunțat recent că FP, acționar minoritar, solicită ca Nuclearelectrica să distribuie dividende suplimentare de peste jumătate de miliard de lei și cere și convocarea AGA la Hidroelectrica, pentru distribuirea de dividende suplimentare de 1,25 miliarde lei, solicitări criticate.
Niculae Havrileț, consilier al ministrului Economiei și Energiei și fost șef al ANRE, a declarat că Guvernul ar putea adopta în ianuarie anul viitor o ordonanță simplă prin care să fie corectate cel puțin o parte din efectele negative asupra industriei energetice ale celebrei și controversatei OUG nr. 114/2018, care a dus și la declanșarea mai multor proceduri de infringement împotriva României de către Comisia Europeană.
Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă controlat de statul român prin Ministerul Economiei, a transmis, în replică la solicitarea acționarului minoritar Fondul Proprietatea, ca SNN să distribuie dividende suplimentare de peste jumătate de miliard de lei, că o astfel de distribuire ar afecta grav capacitatea companiei de a implementa proiectul retehnologizării reactorului 1 al centralei.
Guvernul PNL condus de Ludovic Orban va trebui să decidă luna viitoare dacă va ceda tentației de a vota "pentru" încasarea la buget a unor dividende suplimentare de peste 1,4 miliarde lei din rezervele financiare ale celor mai eficiente companii energetice de stat, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, în condiții de foame bugetară intensă, sau de a rămâne fidel programului său de guvernare și declarațiilor politice de dinainte de alegeri, care criticau politica fostului Executiv PSD, de a goli conturile de investiții ale acestor companii.
Inițiativa a apărut la scurt timp după ce o publicație britanică a scris că jucători români și externi de pe piață de energie au solicitat o investigație internațională privind independența ANRE, pe fondul preocupărilor legate de ingerințele politice ale PSD în activitatea Autorității, în primul rând în ceea ce privește elaborarea și adoptarea OUG nr. 114/2018, care ar fi putut duce la denaturarea semnificativă a pieței.
Vremea neobișnuit de caldă instalată în România în ultima perioadă a dezechilibrat raportul dintre cerere și ofertă pe piața autohtonă, cererea redusă fiind dublată de o ofertă mai mult decât prietenoasă, alimentată din producția internă, importuri și înmagazinări. Rezultatul, prețul pe piețele spot, intraday, respectiv day ahead, operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM) nu numai că au atins minime istorice, dar sunt mai mici cu peste 10% față de prețul reglementat de 68 de lei/MWh de pe piața internă sau de cel de pe hub-ul austriac CEGH, folosit ca preț de referință la calcularea redevențelor.
Potrivit Nuclearelectrica, studiul tehnic de evaluare a stării reactorului 1 al centralei de la Cernavodă trebuie finalizat până cel târziu în a doua jumătate a anului 2020. Asta pentru ca, pe baza sa, să poată fi întocmit studiul de fezabilitate a retehnologizării, cu termen de finalizare până la sfârșitul anului 2021, iar activitățile de pregătire a retehnologizării să poată începe în 2022.
Programul de guvernare al posibilului viitor Guvern PNL, condus de premierul desemnat Ludovic Orban, prevede eliminarea prevederilor considerate "nocive" pentru sectorul energetic din celebra și controversata OUG nr. 114/2018, în primul rând a plafonării prețului gazelor de producție internă și a reintroducerii prețurilor reglementate la electricitate, "de preferință" anul viitor, deși România se află de ceva timp sub presiunea procedurii de infringement declanșate pe această temă de către Comisia Europeană, iar în Parlament s-a demarat deja modificarea Ordonanței.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, controlat de stat prin Ministerul Energiei cu 80% din acțiuni, a intrat în linie dreaptă cu pregătirea achizițiilor de active românești ale grupurilor CEZ și Enel, intenție anunțată în premieră de Profit.ro, fiind în etapa finală a selecției consultanților care îl vor asista în procesul de achiziție.
Decizia a aparținut parlamentarilor din Comisia pentru Energie de la Senat, prin amendamente introduse în raportul pe fond la un proiect de modificare a Legii energiei și gazelor naturale. Proiectul urmează acum să fie dezbătut în plenul Camerei superioare, cu tot cu amendamente.
În urma adoptării OUG 114/ 2018, Executivul european a demarat o procedură de infringement împotriva României pentru faptul că producătorii interni de gaze au fost obligați să aloce cu prioritate gazele din producția proprie către consumul casnic, al populației și al CET-urilor.
Frank Hajdinjak pleacă de la șefia E.ON România după o perioadă de peste 10 ani în care a ocupat postul de CEO.
Procedurile necesare listării la Bursă a Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, sunt într-o fază avansată, iar listarea ar putea avea loc în luna septembrie a anului viitor, a declarat directorul general al companiei, Bogdan Badea, la conferința "Focus Energetic".
E.ON Gaz Furnizare, divizia de furnizare de gaze naturale pentru clienții casnici din sectorul reglementat a gigantului german omonim, a terminat anul trecut cu pierderi de peste 64 milioane lei. Rezultatul a fost generat de majorarea semnificativă a prețurilor de achiziție a gazelor, atât de la producătorii interni, cât și din import, necompensată integral în prețul final reglementat de furnizare către populație aprobat de ANRE, fapt care a determinat Guvernul să adopte, pe finalul anului, celebra și controversata OUG nr. 114/2018.
Revenirea la controlul prețurilor pentru cei 7 milioane de consumatori casnici care nu au optat pentru piața concurențială a condus la scumpirea prețului energiei furnizată celor 2,4 milioane de consumatori casnici alimentați în regim concurențial în medie cu 68 de lei/MWh sau 17,5% față de prețul din urmă cu un an, relevă date analizate de Profit.ro.
Premier Energy SRL și Nord Gaz SRL sunt câștigătorii deciziei Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) de la sfârșitul săptămânii trecute de a recalcula cantitățile de gaze pe care producătorii sunt obligați să le vândă la prețul reglementat de 68 de lei/MWh.
Este vorba de prima astfel de situație consemnată cel puțin din 2008 încoace, ultimul an pentru care există date publice disponibile din urmă. Astfel, în perioada 2008-2017 inclusiv, toate cele 3 companii de distribuție a electricității au raportat profit net în fiecare an de activitate. Enel a preluat de la statul român controlul asupra Electrica Banat și Electrica Dobrogea în 2005 și asupra Electrica Muntenia Sud în 2007.
Engie România, fosta GDF Suez România, controlată de grupul francez omonim, unul dintre cei doi mari furnizori și distribuitori de gaze naturale din țară, alături de E.ON, a terminat anul trecut cu un profit net consolidat de 428,7 milioane lei, în creștere cu 25% față de 2017, în principal ca urmare a scumpirii gazelor.
Raportul final asupra proiectului legii de aprobare a OUG nr. 19/2019, de modificare a OUG nr. 114/2018, va fi elaborat în comun de către Comisiile de Buget, Industrii și Tehnologia Informației de la Cameră.
Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a anunțat astăzi, după o discuție cu premierul Viorica Dăncilă, noul președinte al PSD, privind susținerea în continuare a guvernării, că vrea vânzarea unui pachet de 15-20% din compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, controlat de Ministerul Energiei cu circa 80% din acțiuni.
Hidroelectrica este obligată să vândă în 2019 pe piața reglementată peste 1,63 milioane MWh de energie, echivalentul a aproape 10% din producția de anul trecut a companiei, la un preț reglementat de 111,61 lei/MWh. În 2018, prețul mediu ponderat al energiei tranzacționate pe bază de contracte bilaterale la OPCOM a fost de 220-230 lei/MWh.