Deschisă săptămâna trecută, pagina oficială de Facebook a Rezervei Federale Americane a fost bombardată cu mii de mesaje negative. Inflația, casele scumpe, polarizarea socială și ajutorul nemeritat pentru băncile comerciale sunt principalele elemente imputate Fed de către contestatarii instituției. Bancherii centrali ai SUA sunt numiți „hoți”, „gangsteri” și „tipăritori de bani”. Nemulțumiții vor ca Rezerva Federală să fie desființată și America să se întoarcă la standardul aur.
Economiștii Fondului Monetar Internațional (FMI) îndeamnă Banca Centrală Europeană (BCE) să se concentreze mai degrabă asupra achizițiilor de active decât pe tăierile de dobânzi, avertizând că o nouă reducere a ratelor va pune presiune suplimentară pe sectorul bancar și va încetini creditarea din zona euro, scrie MarketWatch.
Banca centrală a Japoniei a anunțat, vineri, noi măsuri de relaxare monetară pentru stimularea economiei și a inflației, însă acestea au dezamăgit investitorii, care anticipau adoptarea unor decizii mai agresive, informează Reuters.
Premierul Dacian Cioloș a declarat, luni, în deschiderea Forumului Administrației Publice Locale, că limitările bugetare vin de pe urma unor măsuri de relaxare fiscală menite să stimuleze mediul economic, arătând totodată că banii trebuie cheltuiți în mod eficient și transparent, pentru că sunt exemple de ”risipă și corupție în ceea ce privește cheltuirea banilor”.
Lira sterlină a revenit pe scădere joi, după două zile de creștere, afectată de comentariile guvernatorului Băncii Angliei Mark Carney, care a indicat că instituția ar putea adopta noi măsuri de relaxare monetară pentru a sprijini economia, informează MarketWatch și The Guardian.
Randamentul obligațiunilor guvernamentale germane pe 10 ani a coborât marți, pentru prima data în istorie, sub nivelul de 0%, în condițiile în care temerile privind o eventuală ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană determină investitorii să își reducă expunerile pe activele riscante și să se refugieze în plasamente considerate sigure.
Banca Centrală Europeană (BCE) deținea pe 10 iunie, la două zile de la demararea achizițiilor de obligațiuni corporative, titluri de acest fel în valoare de 348 de milioane de euro, peste estimările analiștilor, potrivit unui anunț făcut de instituție.
Un grup de antreprenori și profesori germani au depus, săptămâna aceasta, o plângere la Curtea Constituțională a Germaniei legată de măsurile de relaxare monetară adoptate recent de Banca Centrală Europeană (BCE), potrivit publicației germane Welt am Sonntag, citată de Reuters.
Un raport al celei mai mari bănci din Germania spune că politica dobânzilor zero și a injecțiilor de lichiditate și-a atins limitele și că băncile centrale ar trebui să introducă dobânzile negative pentru depozite sau chiar o taxare a averilor mari.
Dobânzile reduse sunt un simptom al creșterii economice lente și inflației scăzute, nu o consecință a politicii monetare și este important ca Banca Centrală Europeană (BCE) să mențină un nivel corespunzător al instrumentelor de politică monetară pentru a readuce inflația la nivelul țintit de instituție, a afirmat Mario Draghi, prețedintele BCE, la o conferință de presă
Banca Centrală Europeană (BCE) a menținut joi dobânda de politică monetară la minimul record de 0%, în linie cu așteptările analiștilor. Nivelul dobânzii cheie și dobânzile pentru facilitățile de creditare și depozit au fost reduse în martie la minime istorice, în încercarea de a impulsiona inflația și creșterea economic.
Banca Centrală Europeană (BCE) va adopta, cel mai probabil, noi măsuri de stimulare a economiei în septembrie, potrivit unui sondaj efectuat de Bloomberg, la care au participat 47 de analiști care urmăresc activitatea instituției.
Decizia autorităților de a ține cont sau nu de recomandarea experților Fondului Monetar Internațional privind amânarea introducerii de la 1 ianuarie 2017 a noilor măsuri de relaxare fiscală prevăzute în Codul Fiscal, printre care se află și reducerea ''taxei pe stâlp", depinde de modul în care va arăta anul 2016 din punct de vedere al execuției bugetare și al încasărilor, a declarat, vineri seară, ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, la Realitatea TV.
Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă României amânarea măsurilor de relaxare fiscală care ar trebui să intre în vigoare în 2017, aflate în Codul fiscal, pentru a atinge un deficit bugetar de 2% din PIB, anul viitor. Ministerul de Finanțe și-a propus o țintă de 2,8% din PIB pentru acest an și de 2,77% din PIB pentru 2017.
Creșterea economică a fost revizuită în sus, în Strategia fiscal-bugetară 2016-2018, față de documentul anterior, de la 3% la 4,1% în 2016 și de la 3,3% la 4,2%, în 2017, fiind puternic stimulată de relaxarea fiscală, începută în 2015, cu scăderea TVA la alimente.
Inflația anuală din zona euro a stagnat în noiembrie la 0,1%, potrivit estimărilor publicate astăzi de Eurostat, nivelul fiind sub așteptările analiștilor, ceea ce crește probabilitatea ca Banca Centrală Europenă (BCE) să adopte mâine noi măsuri de relaxare monetară, potrivit Bloomberg.
Planurile fiscale ale României nu vor suferi, probabil, modificări majore ca urmare a desemnării unui nou premier, iar principala vulnerabilitate privind ratingul suveran este reprezentată, în continuare, de posibilitatea ca relaxarea fiscală să afecteze stabilitatea finanțelor publice, se arată într-un raport al agenției de evaluare financiară Fitch.
Menținerea stabilității macroeconomice ar trebui să fie obiectivul unui viitor guvern tehnocrat, spune guvernatorul Mugur Isărescu. Stabilitatea macro nu este, însă, un lucru de durată, dacă guvernul nu face ceva și pentru mediul de afaceri, precizează guvernatorul Băncii Naționale.
Banca Centrală Europeană (BCE) nu a luat încă o decizie cu privire la adoptarea unor noi măsuri de stimulare a economiei la următoarea ședință de politică monetară, care va avea loc în decembrie, necesitatea unor astfel de măsuri fiind încă analizată, a declarat președintele instituției, Mario Draghi.
Potrivit președintelui BCE, încetinirea creșterii economice în statele emergente ar putea afecta negativ redresarea economică și inflația zonei euro.
În 2008, băncile centrale ale principalelor economii au venit în sprijinul sistemului global financiar cu ajutorul mai multor instrumente de politică monetară, printre care reducerea dobânzilor cheie la minime istorice și măsuri de relaxare cantitativă.
"Programul de cumpărare a activelor este suficient de flexibil. Astfel, dacă va fi necesar un nou impuls pe partea de politică monetară, vom ajusta mărimea, structura și durata programului", a spus Draghi.
Schaeuble a avertizat în mod repetat cu privire la riscurile unei dependențe prea mari de măsurile de stimulare ale băncilor centrale și a subliniat necesitatea adoptării de reforme structurale.