ANAF va trimite din nou către Poliție, probabil până la finalul anului, fișierul cu date despre datornicii care au restanțe rezultate din reținerea fără virarea ulterioară la buget a unor contribuții și impozite cu stopaj la sursă, a anunțat la Maratonul Fiscalității, organizat de PROFIT NEWS TV, președintele ANAF, Lucian Heiuș.
CFR Marfă, companie deținută de către Ministerul Transporturilor, va putea da în plată statului active mobile și imobile pentru a stinge creanțe fiscale și bugetare, prevede un proiect de ordonanță de urgență aflat acum pe masa Guvernului. Executivul acordă derogare de la Codul de procedură fiscală pentru a permite recuperarea de la CFR Marfă a unui ajutor de stat de circa 1 miliard de lei (fără dobânzi), așa cum a solicitat Comisia Europeană, dar va permite companiei de stat să achite, prin prevedere specială, și creanțele fiscale cu reținere la sursă și accesoriile aferente acestora. Ministerul Transporturilor, inițiatorul proiectului notează că, având în vedere reincriminarea ca faptă penală a reținerii la sursă și nevirării unor contribuții și impozite cu reținere la sursă, CFR Marfă va achita prin operațiunea de dare în plată inclusiv aceste creanțe.
Polițiștii vor putea conduce o persoană la secție pentru verificări, unde o vor putea reține până la 12 ore în acest scop, conform unui proiect de lege promulgat de președintele Iohannis. Obligația poliției de a permite persoanei să părăsească secția este stabilită doar la expirarea celor 12 ore, chiar și în lipsa stabilirii identității acelei persoane.
Elena Udrea - aflată în arest în Bulgaria după ce a fugit din țară - a reacționat, miercuri, pentru prima dată de la condamnarea sa definitivă, în 7 aprilie, la șase ani de închisoare în dosarul „Gala Bute". Ea susține că este arestată ilegal și reclamă „nedreptatea și nelegalitatea" la care ar fi supusă.
Fostul ministru Elena Udrea, condamnată definitiv la șase ani de închisoare și care a fost prinsă în Bulgaria, va afla dacă va fi extradată sau nu în România doar peste 6 zile. Magistratul de la Judecătoria Blagoevgrad din Bulgaria a amânat decizia pentru 19 aprilie și a solicitat detalii despre sistemul penitenciar din România.
Fostul ministru Elena Udrea, condamnată definitiv la șase ani de închisoare și care a fost prinsă în Bulgaria, a fost audiată, sâmbătă, la instanța care a judecat cererea de extrădare. Instanța a decis ca Udrea să fie extrădată, însă sentința nu este definitivă. Apelul va fi judecat în 14 aprilie, iar până atunci Udrea rămâne în arest în Bulgaria.
Fostul ministru Elena Udrea, condamnată definitiv la șase ani de închisoare și care a fost prinsă în Bulgaria, a ajuns, sâmbătă, la instanța care va decide următorii pași în ceea ce o privește.
Fostul ministru al dezvoltării și turismului Elena Udrea este reținută pentru 72 de ore în baza unui mandat de la parchet, timp în care este judecată moțiunea către tribunalul din Blagoevrad pentru a obține arestul preventiv pe termen nelimitat, a declarat purtătoarea de cuvânt a procurorului general, Siika Mileva, în cadrul unui briefing, relatează agenția de știri bulgară națională BTA.
Polițiștii vor putea conduce o persoană la secție pentru verificări, unde o vor putea reține până la 12 ore în acest scop, conform unui proiect de lege inițiat la propunerea Guvernului Cîțu și adoptat acum de Parlament, prin votul final al Camerei Depuțaților. Obligația poliției de a permite persoanei să părăsească secția este stabilită doar la expirarea celor 12 ore, chiar și în lipsa stabilirii identității acelei persoane.
Proiectul pus în dezbatere în urmă cu o lună de către Ministerul Finanțelor și care îmbunătățește semnificativ legislația prin care a fost reincriminată fapta de reținere fără virare la buget a unor contribuții și impozite, este blocat, au declarat surse apropiate situației pentru Profit.ro. Finanțele intenționau să adopte rapid această modificare, necesară în opinia specialiștilor în fiscalitate, însă proiectul nu a primit aviz pozitiv de la Ministerului Justiției, în circuitul ministerial. Ministerul spune că a avizat cu celeritate proiectul, încă din 4 martie, fără a preciza dacă avizul a fost pozitiv sau negativ. Un aviz consultativ, dat în termen, nu poate bloca un proiect. La finalul lunii februarie proiectul a fost aprobat în Comisia de Dialog Social și se anticipa o trecere rapidă prin Guvern. Timpul este, însă, tot mai puțin, având în vedere că sesizările penale ar urma să apară abia după 60 de zile de la prima scadență nerespectată după data de 1 martie.
Proiectul de ordonanță de urgență care îmbunătățește semnificativ legislația prin care a fost reincriminată fapta de reținere fără virare la buget a unor contribuții și impozite, a fost aprobat ieri în Comisia de Dialog Social și va fi adoptat cât mai curând de către Guvern, posibil chiar în următoarea ședință a executivului, au declarat surse pentru Profit.ro. Modificarea a rămas în forma prevăzută de proiect, iar pentru adoptarea rapidă a acesteia există consens din partea tuturor părților. În contextul în care de la 1 martie este reincriminată ca faptă penală reținerea/încasarea, fără virare la buget, a unor impozite și contribuții, Ministerul Finanțelor pregătise această modificare legislativă, cu intenția ca aceasta să intre în vigoare tot de la 1 martie, însă în actualul context a fost amânată.
Ministerul Finanțelor pregătește pentru 1 martie un nou mecanism, a anunțat anterior în exclusivitate Profit.ro.
Contribuabilii care nu pot achita impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă nici după termenul de 60 de zile de la scadență din cauza lipsei temporare de fonduri ca urmare a neîncasării creanțelor, inclusiv în urma derulării relațiilor contractuale cu autorități și instituții publice, precum și din cauza achitării unor datorii sau efectuării unor cheltuieli necesare continuării activității, vor evita deschiderea unui dosar penal. În contextul în care de la 1 martie este reincriminată ca faptă penală reținerea/încasarea, fără virare la buget, a unor impozite și contribuții, Ministerul Finanțelor propune acum o modificare legislativă, care urmează să intre în vigoare tot de la 1 martie, și care prevede ca ANAF sau altă instituție competentă să analizeze situația firmei înainte de a iniția sesizarea penală.
Dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește.
Polițiștii vor putea conduce o persoană la secție pentru verificări, unde o vor putea reține până la 12 ore pentru verificări, conform unui proiect de lege adoptat de Senat, la propunerea Guvernului Cîțu. Obligația poliției de a permite persoanei să părăsească secția este stabilită la expirarea celor 12 ore, chiar în lipsa stabilirii identității acelei persoane.
România are încă un grad redus de intermediere financiară în comparație cu alte state din UE, ceea ce limitează finanțarea economiei, și este nevoie de o participare sporită la piața de capital a micilor investitori retail, prin redirecționarea spre Bursă măcar a unei părți din depozitele bancare ale populației, a declarat, la Profit Piața de Capital.forum, directorul general al Bursei de Valori București (BVB), Adrian Tănase.
Mai mulți lideri PSD, printre care deputatul Florin Iordache, fost ministru al Justiției, liderul grupului deputaților social-democrați, Alfred Simonis, și senatorii PSD Niculae Bădălău și Paul Stănescu, propun ca, în cazul în care este condusă la secția de poliție pentru verificări, o persoană să poată primi permisiune de a părăsi sediul poliției doar ”după trecerea a cel mult 8 ore”.
Guvernul teritoriului britanic Gibraltar a respins duminică o cerere a Statelor Unite de reținere a petrolierului iranian care se pregătește să părăsească apele teritoriale britanice, explicând că sancțuunile americane nu sunt aplicabile în Uniunea Europeană (UE).
Parlamentul European a adoptat, cu o largă majoritate, de 470 de voturi, o moțiune prin care a solicitat Executivului de la Bruxelles renegocierea acordurilor semnate de România și de cele mai multe dintre celelalte țări membre ale UE cu Statele Unite, care prevăd că instituțiile financiare din aceste țări sunt obligate să raporteze Fiscului american date despre conturile și contractele clienților lor despre care există indicii că ar putea avea obligații în baza legislației fiscale din SUA.
România a semnat în 2015 acordul cu SUA privind implementarea FATCA, iar în prezent peste 240 de instituții financiare locale, cu excepția administratorilor de fonduri de pensii private obligatorii și facultative, raportează Internal Revenue Service (IRS), prin intermediul ANAF, informații despre conturile și contractele clienților lor despre care există indicii că ar putea avea obligații în baza legislației fiscale din SUA.
Executivi de rang înalt ai două bănci americane majore cu operațiuni în România se plângeau în decembrie 1978 Departamentului pentru Comerț al Statelor Unite că Nicolae Ceaușescu ar fi impus o așa-numită "taxă cu reținere la sursă" pe veniturile din dobânzi obținute de instituțiile de credit străine din împrumuturi acordate la București.
Impozitul pe veniturile obținute din jocuri de noroc va fi reținut la sursă nu doar de către organizatorii de astfel de jocuri cu sediul în România, precum casele de pariuri, ci și în cazul jocurilor online autorizate în țară. O modificare în acest sens a fost aprobată, miercuri, de senatorii din comisia de buget, la propunerea Asociației Jocurilor de Noroc, cu argumentul că astfel este eliminată birocrația pentru contribuabili și sarcina administrativă pentru Fisc.
Angajatorii nu vor mai reține din salariul angajaților decât contribuțiile sociale, nu și impozitul pe venit, pe care românii vor fi obligați să și-l plătească singuri. Bani deoparte trebuie să pună, pentru a plăti impozitul singuri, și cei care au venituri din dobânzi sau care au câștigat la jocuri de noroc. Rămâne să fie reținut în continuare la sursă, însă, de către notari, impozitul pe veniturile din vânzarea imobilelor.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 26 septembrie 2016, a Angelei Toncescu, fost președinte Carpatica Asig, pentru 3 infracțiuni de cumpărare de influență, informează un comunicat al DNA.