Peste 93% dintre respondenții unui sondaj realizat în rândul IMM-urilor spun că, per ansamblu, reformele privind creșterea salariului minim, trecerea contribuțiilor la salariat și creșterea contribuțiilor pentru salariații cu timp parțial au generat efecte negative și măsurile au creat dificultăți firmelor lor.
Tehnologia din industria financiară – fintech – produce o revoluție incontestabilă și vine cu provocări reale, dar și cu mari oportunități pentru cei care o îmbrățișează. Proliferarea noilor tehnologii - atât în domeniul hardware, cât și în dezvoltarea experienței clienților - schimbă pentru totdeauna modul în care sunt furnizate serviciile financiare.
Când în sfârșit credeam că le-am văzut pe toate în cursul anului 2017 în materie de ”Revoluție Fiscală” și că ne-am putea bucura de o bine meritată pauză în așteptarea provocărilor pe care eram și suntem siguri că anul ce vine ni le rezervă, am realizat totuși încă o dată că și în acest domeniu este pe deplin adevărată zicala din fotbal că meciul se joacă până când fluieră arbitrul finalul de meci și trebuie să rămâi concentrat pe balon, pentru că altfel, până în ultimul moment, surprize pot încă să apară.
Chiar în ziua în care fostul președinte al Estoniei, cel care a transformat țara sa într-un lider al tehnologiei, spunea la București că românii trebuie să-și preseze guvernul dacă vor să aibă o „țară digitală” în care serviciile să fie furnizate online, iar birocrația să fie eliminată, companiile de IT erau “lovite” de o nouă măsură fiscală. Ordonanța de modificare a Codului Fiscal confiscă, practic, o parte din veniturile angajaților din cercetare și dezvoltare și IT, specialiști care vor fi penalizați cu reducerea salariului net. În aceste condiții, reîntregirea salariilor nete ale acestor persoane va depinde de puterea economică și de voința angajatorilor, după transferul contribuțiilor la nivelul costului total actual.
În urmă cu 27 de ani, românii ieșeau și în București pe stradă și dărâmau un regim comunist care, pe lângă multe alte nedreptăți, le direcționa forțat trasee profesionale și îi obliga, nu de puține ori, să aleagă doar dintre anumite meserii disponibile, blocând exprimarea și inițiativa individuală.
Procurorii militari din cadrul Parchetului General au clasat Dosarul Revoluției, pe motiv că nimeni nu a mai asigurat conducerea țării, după fuga lui Nicolae Ceaușescu, astfel că, în logica procurorilor, nu avea cine să dea ordine ilegale, pentru care să poată fi tras, acum, la răspundere.