Studiile arată că românii sunt interesați de asigurări, că vor să cumpere polițe, iar acest interes se concretizează în creșterea cifrelor industriei și o mai bună reziliență în perioade de crize, cum a fost cea a pandemiei, a declarat Alexandru Ciuncan, președintele Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). El a adăugat, prezent la a cincea ediție a Profit Financial.forum - Piețele financiare și provocările noilor crize, că piața asigurărilor este pe calea cea bună, dar viteza creșterii nu este cea dorită de jucătorii de profil.
Logic Computer, Metaminds, Deltamed și Celesta Comexim vor livra către Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) echipamente hardware și software destinate asigurării rezilienței infrastructurii ISP (Internet Service Provider) a instituției.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat că readucerea capitoului privind irigațiile în PNRR ar trebui să fie un obiectiv de țară, însă acest lucru ar trebui discutat la nivelul coaliției de guvernare. Boloș a explicat că pentru irigații ar putea fi atrași bani din împrumuturile neaccesate de alte țări.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat că este obligatoriu să fie regândit capitolul de energie din PNRR, având în vedere că se dorește renunțarea la dependența rusească. Boloș a explicat că sumele prevăzute în PNRR se vor suplimenta și că va exista o redistribuire între statele membre.
Metaminds, Concept Electronics, Deltamed, Sysdom Proiecte, Celesta Comexim, Critical Technologies, Orange Romania Communications (fost Telekom Romania Communications, fost Romtelecom), Logic Computer și asocierea formată din Concept Electronics (lider) și Starc4 Development au depus oferte la Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) pentru furnizarea de echipamente hardware și software destinate asigurării rezilienței infrastructurii ISP (Internet Service Provider) a instituției.
Comisia Europeană a adoptat, luni, o evaluare pozitivă a Planului de redresare și reziliență al României (PNRR), care va putea primi, astfel, din partea UE granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).
Guvernul vrea să obțină sprijin din bani europeni pentru înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare a României, estimată să obțină aprobările finale și să înceapă activitatea în a doua parte a lui 2024. Noua bancă de stat ar urma să preia parte din angajamentele și personalul Eximbank și să furnizeze finanțări de 300 de milioane de euro pe an pentru acoperi “disfuncționalitățile pieței”, potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) trimis la Bruxelles.
Guvernul va prezenta noua variantă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la începutul lunii iunie, după ce pe 31 mai va depune oficial PNRR în sistemul informatic al Comisiei Europene. Executivul a prezentat în schimb noile alocări ajustat pentru fiecare domeniu propus în PNRR.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ce urmează a fi finanțat din fonduri UE de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, este o ocazie unică în 100 de ani pentru ca România să își modernizeze infrastructura critică energetică, însă implementarea sa pe partea de energie se va confrunta și cu piedici legate de capacitatea de planificare și execuție și de resursa umană specializată, a declarant la Profit TV confondatorul și CEO-ul grupului Adrem, Corneliu Bodea, totodată președinte al Centrului Român al Energiei (CRE).
Cea mai recentă variantă a Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României, ce urmează a fi finanțat din fonduri UE (granturi și împrumuturi) de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, prevede și achiziția a 4 elicoptere "medii grele" pentru Serviciul Român de Informații (SRI).
Guvernul a prevăzut în Planul Național de Relansare și Reziliență alocarea a 3,4 miliarde euro pentru reforma sistemului de sănătate, iar Fondul pentru spitale are 2,6 miliarde euro din această sumă.
Cea mai recentă variantă a Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României, ce urmează a fi finanțat din fonduri UE (granturi și împrumuturi) de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, prevede un buget estimat de investiții de negociat cu Comisia Europeană de 1,3 miliarde euro pentru domeniul "Energie regenerabilă și eficiență energetică", plus alte 600 milioane euro pentru "dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi" – în total 1,9 miliarde euro.
Planul Național de Relansare și Reziliență prevede fonduri de 4,5 miliarde euro pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, alte 5 miliare euro fiind alocate pentru infrastructura feroviară, inclusiv metrou.
Guvernul promite crearea unei scheme de finanțare pentru susținerea costurilor de listare la bursă a firmelor românești mature, conform Planului Național de Relansare și Reziliență. De asemenea, Executivul va simplifica procedura de autorizare a înregistrării reprezentanțelor firmelor străine în Romania.
Educației îi vor fi alocate 4,4 miliarde euro, domeniul sănătății va fi finanțat cu 3,4 miliarde euro, în transporturi vor fi alocate 9,5 miliarde euro, mediul va avea asigurată o finanțare de 6,8 miliarde euro, iar autoritățile locale vor avea pentru proiecte de dezvoltare finanțări însumând 4 miliarde euro, conform Planului Național de Relansare și Reziliență, discutat în primă lectură de Guvern.
Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea afirmă că „titularii de reformă” - cunoscuți în proiectele europene drept „beneficiari de proiect”, cei care vor putea accesa fonduri prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) - ar putea fi nu doar entități publice, ci și organizații neguvernamentale sau companii. El susține că a primit „idei excelente” din partea zonei private care se pretează accesării de fonduri prin PNRR.
Parlamentul European a aprobat Mecanismul de redresare și reziliență în valoare de 672,5 miliarde de euro, conceput pentru a ajuta țările Uniunii să combată efectele pandemiei de COVID-19.
Blocul Național Sindical solicită revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență, considerând că documentul nu identifică și nu abordează vulnerabilitățile sociale ale României, abordând prepondenrent componenta economică.
Mai multe organizații profesionale, printre care unele ale antreprenorilor în construcții, auditorilor energetici și producătorilor de materiale termoizolante, cer viitorului Guvern să majoreze de mai mult de 3 ori, de la 1,2 la 4 miliarde euro, alocarea de fonduri UE din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) post-COVID 19 pentru investiții în sporirea eficienței energetice a clădirilor.
Planul Național de Redresare și Reziliență va avea un buget propus de 30,444 miliarde euro, fonduri care vor reprezenta investiții în anumkite direcții mari: Transport și Schimbări Climatice, Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului, Competitivitate economică, Digitalizare și Reziliență. Printre obiectivele propuse a fi realizate prin aceste investiții se numără peste 250 kilometri de autostradă, peste 140 kilometri de cale ferată modernizată/electrificată, respectiv cel puțin 7 kilometri de magistrală nouă de metrou. Sunt prevăzute, de asemenea, fonduri pentru reabilitare eneregtică a blocurilor, sistemelor de termoficare, inclusiv programe pentru susținerea mediului de afaceri.