În contextul în care presa și publicul au semnalat în ultima perioadă că agenții de poliție și-au intensificat acțiunile de verificare, în baza actualei legislații privind transportul de persoane, a șoferilor înscriși în aplicațiile de ridesharing, precum Uber și Taxify, iar Guvernul intenționează să adopte o ordonanță de urgență prin care ar putea afecta activitatea acestor companii, și ANAF pregătește acum ”controale antifraudă” la colaboratorii platformelor menționate.
Politicienii români trebuie să înțeleagă că este timpul ca legislația de transport să fie modernizată, nu cu reguli prea complicate, iar taximetriștii români să accepte să concureze la nivelul calității serviciilor, nu al reglementărilor, și să se gândească mai întâi la interesul pasagerilor, spune cofondatorul Taxify, Martin Villig, într-un interviu pentru Profit.ro și postul de business Profit TV. El transmite oficialilor români că speră ca interesele pasagerilor să câștige, nu cele ale acționarilor companiilor de taxi, și că personal ar fi trist dacă serviciul Taxify va fi închis, la acest moment planurile de extindere în România fiind puse în așteptare având în vedere incertitudinile legislative.
Platformele digitale de ridesharing sau de transport alternativ, precum Uber, vor trebui să se înregistreze fiscal în România și să raporteze autorităților cursele efectuate. Totodată, mașinile vor trebui să aibă un ecuson special, iar platformele și conducătorii auto vor plăti câte o taxă specifică anuală, prevede un proiect de lege aprobat luni de Senat și pentru care Guvernul și-a exprimat, de asemenea, susținerea.
Platformele digitale de ridesharing sau de transport alternativ, precum Uber, vor trebui să se înregistreze fiscal în România și să raporteze autorităților cursele efectuate. Totodată, mașinile vor trebui să aibă un ecuson special, iar platformele și conducătorii auto vor plăti câte o taxă specifică anuală, prevede un proiect de lege avizat de comisiile de specialitate ale Senatului și pentru care Guvernul și-a exprimat, de asmenea, susținerea.
Membrii Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților solicită Guvernului retragerea proiectului de ordonanță de urgență care modifică transportul în regim de taxi și care ar putea afecta și serviciile de ridesharing. Deputații arată că ordonanța conține prevederi care au același obiect de reglementare precum propunerea legislativă privind activitățile prestabilite de tip ridesharing, care se află într-un stadiu avansat de dezbatere la Parlamentul României.
Aproximativ 2,5 milioane de români folosesc aplicații de transport urban, iar 80% dintre aceștia consideră că ar găsi mai greu mașini dacă ar fi nevoiți să apleleze doar la metode tradiționale, conform unui studiu al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES).
Platformele digitale de ridesharing sau de transport alternativ, precum Uber și Taxify, vor trebui să se înregistreze fiscal în România și să raporteze autorităților cursele efectuate. Mașinile vor trebui să aibă un ecuson special, iar șoferii vor plăti o taxă anuală. Recent, Consiliul Concurenței a început să analizeze problemele reclamate de piață în cazul Uber, Booking și Airbnb. În Cluj, cu drept de recurs, activitatea Uber a fost interzisă la cererea taximetriștilor. În 2016, Fiscul a cerut Uber lista detaliată cu toți utilizatorii, cu toate cursele operate și încasările.
Senatorii majorității de guvernământ PSD-ALDE au respins, luni, un proiect de lege privind autorizarea platformelor online de ridesharing, precum Uber sau Taxify. Conform informațiilor Profit.ro, partidul de guvernământ ve depune, în schimb, la Parlament un nou proiect de lege prin care va fi propusă impozitarea acestor companii în România în raport cu cifra de afaceri. Platformele vor trebuie să raporteze Fiscului toate cursele operate de șoferi, astfel încât să fie prevenită evaziunea fiscală.
Partidul de guvernământ va depune la Parlament un nou proiect de lege privind autorizarea platformelor online de ridesharing, precum Uber sau Taxify, prin care va fi propusă impozitarea acestor companii în România în raport cu cifra de afaceri. Platformele vor trebuie să raporteze Fiscului toate cursele operate de șoferi, astfel încât să fie prevenită evaziunea fiscală.
După ani buni în care companiile și clienții serviciilor de taxi sau de ridesharing, precum Uber sau Taxify, folosesc aplicații mobile pentru a desfășura sau utiliza aceste servicii, Guvernul s-a gândit în cele din urmă să le și legalizeze. Executivul vrea să legalizeze deocamdată rapid, prin ordonanță de urgență, doar aplicațiile, după ce anul trecut Primăria Capitalei a decis că în București serviciile de dispecerat vor fi obligatorii pentru toate firmele de taxi și vor fi autorizate de primărie. Între timp, pentru serviciile de tip ridesharing există un proiect de lege depus la Parlament de reprezentanții majorității de guvernământ.
Serviciile de ridesharing, precum Uber, vor trebui autorizate de către primăriile localităților unde sunt intermediate aceste tipuri de servicii. Autorizația va fi emisă pe perioadă nedeterminată, pentru o taxă de 50.000 lei. Această sumă va trebui plătită anual de platformele de ridesharing, în caz contrar autorizația urmând a fi anulată. Intermedierea de servicii ridesharing fără autorizație va fi sancționată cu o amendă reprezentând 5% din cifra de afaceri a companiei respective.
Grupul Bosch, unul dintre liderii globali în furnizarea de tehnologii și servicii, a anunțat achiziția startup-ului american SPLT, care a dezvolat o platformă ce poate fi utilizată de companii, universități sau autorități locale pentru a gestiona ridesharing-ul pentru angajații proprii.
Compania americană de ridesharing Uber a avizat acordul prin care japonezii de la SoftBank vor investi 1 miliard de dolari și vor avea opțiunea de a cumpăra acțiuni în cuantum de 9 miliarde dolari de la actualii acționar ai Uber.
Un acord prin care o parte din Uber va fi cumpărată de japonezii de la SoftBank ar putea fi finalizat săptămâna viitoare, a anunțat Arianna Huffington, membră a board-ului companiei americane de ridesharing.
Startup-ul estonian Taxify, o aplicație lansată în vara anului trecut în România, deocamdată doar în București, unde concurează cu startup-ul american Uber, atacă piața locală reducând prețul pe kilometru al unei călătorii, și așa mic.
Didi Chuxing, corespondentul Uber din China, a încheiat un parteneriat cu startup-ul estonian Taxify pentru extinderea serviciilor de ridesharing în Europa și Africa. Compania chineză va investi în Taxify și va colabora cu rivalul european al Uber în cele 18 piețe în care acesta din urmă este prezent, inclusiv în România.
Ministrul propus pentru potofoliul Comunicațiilor, deputatul PSD Lucian Șova, a fost în legislatura precedentă autorul unui proiect de lege privind ”covoiajarea”, prin care mai multe persoane ar putea împărți costurile unei călătorii comune cu un autovehicul, ajutați de o platformă online. Acum Lucian Șova susține că Guvernul nu poate pretinde că servicii de ridesharing precum Uber nu există, dar trebuie să găsească o soluție pentru ca astfel de platforme să coexiste legal și corect cu serviciile tradiționale de transport.
Compania americană Uber datorează zeci de milioane de dolari șoferilor din New York după ce a calculat greșit sumele datorate pentru curse timp de mai mulți ani, informează New York Post.
Conducerea companiei Uber afirmă că a primit, joi, în cadrul unei întâlniri cu mai mulți miniștri, asigurări că modificările aduse legii taximetriei nu vor afecta în nicio măsură serviciul UBER și nici șoferii parteneri. Guvernul, la rândul său, arată că este deschis ”pentru o cât mai bună reglementare a tehnologiilor moderne în vederea dezvoltării afacerilor digitale în România”.
Începând de joi, 17 noiembrie, serviciul de ridesharing Uber este disponibil în Brașov, acesta devenind al treilea oraș din România, după București și Cluj-Napoca, unde activează Uber.
Serviciul online de ridesharing, prin care proprietarul unei mașini care pleacă din localitate intră în prealabil în legătură cu o altă persoană și se înțeleg să călătorească împreună în aceeași direcție, împărțind costul de transport, va fi legiferat de Parlament. Astăzi, în România, nu există vreun text de lege care să se refere explicit la acest serviciu.