Rezultatele 1 - 25 din 47 pentru "romanesti"

Jihua 3502 Career Apparel Co Ltd, cel mai mare furnizor de uniforme al armatei chineze și al altor structuri militare din China și de peste hotare, cum ar fi Australia, cu peste 3.500 de angajați, este parte a masivului grup Xinxing Cathay International, aflat sub controlul Comisiei Consiliului de Stat al Chinei pentru Supravegherea și Administrarea Activelor Statului. Este fosta așa-numită "Fabrică 3502" a Armatei de Eliberare a Poporului din China.

În urma amenințării de a fi dată în judecată de Uniunea Europeană, România a trebuit să elimine din legislație prevederea ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, marile magazine să vândă aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă de la producători locali. Acum, un nou proiect legislativ prevede ca unitățile militare, spitalele, cantinele sociale, școlile, penitenciarele și alte instituții publice să fie obligate să cumpere numai bunuri alimentare de producție internă, realizate exclusiv din materii prime românești.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, spune că fiecare persoană trebuie să meargă și să cumpere doar produse românești, iar atunci toate magazinele vor căuta să aibă pe rafturi doar acest tip de produse. El a precizat că astfel sunt susținute agricultura și industria alimentară din România.

Marii comercianți de produse alimentare nu vor mai fi obligați ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft din lanțul alimentar scurt, adică de la producători români autohtoni, conform unui proiect de lege promulgat vineri de șeful statului.

Marii comercianți de produse alimentare nu vor mai fi obligați ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft din lanțul alimentar scurt, adică de la producători români autohtoni, conform unui proiect de lege adoptat marți prin votul final al Camerei Deputaților.

Marii comercianți de produse alimentare nu vor mai fi obligați ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft din lanțul alimentar scurt, adică de la producători români autohtoni, relevă date Profit.ro.

Marek Frydrych, omul de afaceri polonez cu puternice legături cu China, despre care Profit.ro a anunțat anterior că se află în proces de achiziție a activelor industriale funcționale ale mai multor combinate metalurgice românești aflate în insolvență sau chiar faliment, care au fost deținute anterior de grupul rus Mechel, a confirmat, în Polonia, informațiile Profit.ro și vine astăzi la București pentru discuții legate de preluarea acestor combinate.

O firmă înființată în iulie anul trecut în România, controlată de o companie financiară din Polonia cu puternice legături în China, fondată și condusă de un fost funcționar al consulatului polonez din Shanghai devenit ulterior om de afaceri în Republica Populară Chineză, se află din toamna anului trecut în proces de achiziție a activelor industriale funcționale ale mai multor combinate metalurgice românești aflate în insolvență sau chiar faliment, care au fost deținute anterior de grupul rus Mechel. Scopul declarat al polonezilor este continuarea activității de producție la ansamblurile industriale pe care intenționează să le cumpere, conform informațiilor Profit.ro.

Studioul cinematografic Animafilm, fondat în 1964 de legendarul Ion Popescu-Gopo, controlat în prezent de Ministerul Culturii și aflat de ani buni într-o situație materială și financiară dezastruoasă, practic pe buza falimentului, riscă să rămână și fără cel puțin unul dintre cele două bunuri pe care le mai are în proprietate și care îi aduc venituri din închiriere, respectiv două imobile situate în Centrul vechi al Bucureștiului, evaluate cumulat la circa 2 milioane lei.

Afacerile primelor 30 de companii care includ acționariat românesc vor depăși, în acest an, nivelul cumulat de 180 de miliarde de lei, cifră dublă față de cea înregistrată în urmă cu 10 ani

În cadrul Consiliului Concurenței va fi înființată o structură specializată cu atribuții privind analiza și identificarea barierelor de natură a restrânge sau împiedica accesul operatorilor economici români pe piața altor state membre ale Uniunii Europene.

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat anunță că producători români de îmbrăcăminte vor participa, în perioada 4-10 august, la o misiune economică de promovare a industriilor creative și a exporturilor de produse de lux, cu valoare adăugată mare, în Atlanta, SUA.

Un nou an de creștere economică, un nou an de creștere a afacerilor pentru cele mai mari 100 de companii din piața românească. Doar o companie din zece n-a crescut vânzările anul trecut, în timp ce unele multinaționale și-au dublat bilanțurile. Capitalul românesc rămâne redus în continuare, dar cu avans al unor companii mai puțin știute.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunțat că va discuta cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, despre introducerea unei cote reduse a TVA, respectiv de 5%, atât pentru produsele agroalimentare ecologice sau bio, cât și pentru ”produsele tradiționale românești”. În acest context, Dragnea i-a cerut lui Daea să se grăbească cu înființarea magazinelor de stat cu produse românești.

Dacă în trecut orice călător care ajungea sau pleca din Gara de Nord putea pe un citi pe un panou uriaș, conform normelor ortografice din acea perioadă, ”Nici o masă fără pește oceanic!”, acum românii vor putea vedea peste tot un alt îndemn privitor la dieta zilnică. Ministerului Agriculturii vrea să lanseze o campanie de panotaj în instituțiile publice din toată țara sub sloganul ”Consumă responsabil produsele agroalimentare locale, cu calitate recunoscută”.

Fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, cu active de peste 1 trilion de dolari, avea dețineri totale la bănci și companii din România de aproape 887,5 milioane de coroane norvegiene (102,5 milioane dolari) la finele anului trecut, în urcare cu 15,74 milioane de dolari față de anul 2017.

Cramele Huși, unul dintre cei mai mari producători de vin din Moldova, pe piață din 1954, au intrat în faliment prin sentință rămasă definitivă, tabelul creditorilor indicând sume recunoscute la plată de peste 30 milioane lei către circa 240 de creditori. În toamnă, Profit.ro a relatat că societatea care operează Cramele, atunci în fază de faliment suspendat, negociază cu producătorul de vinuri din Republica Moldova Purcari Wineries, intrat pe bursa locală la începutul anului, pentru preluarea de către acesta a Cramelor și realizarea unei infuzii de capital cu care să fie acoperite datoriile companiei din Vaslui.

Cramele Huși, unul dintre cei mai mari producători de vin din Moldova, pe piață din 1954, aflat în fază de faliment suspendat, negociază cu producătorul de vinuri din Republica Moldova Purcari Wineries, intrat pe bursa locală la începutul anului, pentru preluarea de către acesta a Cramelor și realizarea unei infuzii de capital cu care să fie acoperite datoriile companiei din Vaslui. Tabelul definitiv al creditorilor indică sume recunoscute la plată de peste 30 milioane lei către circa 240 de creditori.

O nouă instituție de stat ar putea fi înființată, potrivit unui proiect de lege inițiat de PSD, care prevede apariția, în subordinea Ministerului Agriculturii, a Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare Românești, având ca atribuții promovarea și implementarea unei strategii naționale pentru produsele agroalimentare de calitate.

Valoarea exporturilor românești în Canada a înregistrat, în 2017, o creștere spectaculoasă, aproape dublându-se chiar în anul în care a intrat în vigoare Acordul Economic și Comercial dintre Uniunea Europeană și Canada (CETA). Care sunt principalele avantaje de care pot beneficia companiile românești prin aplicarea acordului de liber schimb, luate în calcul și de autoritățile române în strategiile economice actuale.

Ministrul ceh al Agriculturii se pregătește să oblige magazinele să se asigure că până la 80% din produsele alimentare puse la vânzare sunt de origine locală, după modelul încercat de autoritățile de la București, spunând chiar în acest sens că "România trebuie să fie un exemplu pentru noi". În 2016, autoritățile române au promovat Legea care impune marilor comercianți să asigure 51% din oferta de alimente de la producători locali, dar, așa cum anticipa Profit.ro, măsura a generat o reacție puternică din partea Comisiei Europene, care a declanșat procedura de infringement.

Cramele Huși, unul dintre cei mai mari producători de vin din Moldova, pe piață din 1954, se află în fața creditorilor, unii dintre aceștia cerându-i falimentul. În vară, firma americană Vindacia Holdings, condusă de fostul CEO al Snow Queen Vodka și înființată exclusiv pentru a vinde vin românesc pe piața americană și cea asiatică, a preluat operatorul vinicol, dar tranzacția, anunțată de Profit.ro, a fost anulată brusc.

Programul carne de porc din fermele românești, privind schemele de ajutor de stat în domeniu, nu va putea intra în vigoare decât după ce Comisia Europeană își va da acceptul cu privire la acest tip de ajutor de stat. Legea a fost susținută și de președintele PSD, Liviu Dragnea, dar președintele Iohannis a solicitat reexaminarea tocmai pe motiv că ea era programată să se aplice înainte de a fi finalizate discuțiile cu oficialii europeni, așa cum cer normele UE.

Ministerul Agriculturii vrea să înregistreze la Bruxelles alte 14 produse românești cu indicație geografică, pe lângă cele patru pentru care România a obținut deja recunoașterea europeană, a declarat Petre Daea, conform Agerpres.

Parlamentarii vor renunța la măsura, anunțată în exclusivitate de Profit.ro, de modificare a Legii care obligă supermarketurile să vândă 51% alimente locale, în sensul în care rabaturile și alte reduceri de preț practicate de comercianți să nu depășească 8% din prețul de achiziție. Renunțarea la prevedere a venit în urma solicitării exprese a Ministerului de Finanțe și după ce Guvernul a avertizat că poate duce la încălcarea Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.