Rezultatele 1 - 13 din 13 pentru "romania export gaze"

România a redevenit, începând cu data de 25 septembrie, importator de gaz din Ungaria, după ce, începând cu luna aprilie, a fost utilizată de Gazprom ca țară de tranzit în vederea alimentare cu gaze a Budapestei. Explicația: prețul spot de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a devenit mai ridicat decât cel de pe bursa similară maghiară (CEEGEX).

Gazul rusesc destinat alimentării Ungariei nu mai tranzitează România de la 1 septembrie, această rută urmând a fi probabil înlocuită cu cea sârbă. Până la finalul lunii august, aproximativ 50 GWh/zi din cei 130 GWh/zi intrați în România prin punctul de interconectare de la Negru Vodă ajungeau în rețeaua de transport maghiară prin punctul de la Csanádpalota.

Exportul de gaze în Ungaria pare a se fi stopat în noiembrie, după ce în a doua parte a lunii septembrie și în octombrie acesta a ajuns la un nivel mediu record de peste 16 GWh/zi, existând unele zile în care acesta a sărit și de 21,5 GWh/zi. Potrivit reglementatorului maghiar MEKH, importurile importante de gaze efectuate din România au fost rezultatul liberalizării pieței efectuată de autoritățile de la București, al indisponibilității de capacități de import din Austria pe termen scurt și al intrării în revizie a punctului de interconectare ungaro-austriaco-slovac Mosonmagyaróvár pe 21 septembrie.

Noul an gazier a debutat cu surprize pe piață. Deși de la 1 octombrie România exportă în Ungaria 16,2 GWh/zi, aproximativ 6,5% din producția zilnică, nu a existat interes pentru rezervarea de capacități de export pentru perioada octombrie 2020-septembrie 2021. În cea ce privește capacitățile de import, acestea au fost rezervate în proporție de peste 85%.

Livrările de gaze în Europa ale Gazprom au scăzut cu 25% în prima jumătate a acestui an, în timp ce importurile de gaze rusești în România s-au majorat cu aproximativ 4% în aceeași perioadă, în principal ca urmare a ecartului de preț dintre cel de pe piețele europene, mai ieftine, și cel de pe piața internă.

Un trader american de gaze naturale cu operațiuni extinse în Ucraina, sprijinite și de administrația de la Washington prin intermediul instituției guvernamentale Overseas Private Investment Corporation (OPIC), a efectuat prima livrare de gaze naturale provenite din depozitele de înmagazinare ale Ucrainei către România via Republica Moldova, prin conducta transbalcanică, în baza unui acord trilateral semnat cu divizia Gazprom din Moldova, Moldovagaz, și cu operatorul de transport de gaze de peste Prut, Moldovatransgaz.

În pofida reducerii cu peste o pătrime a exporturilor de gaze în Europa în primele 2 luni ale acestui, CEO-ul Gazprom Alexei MIller i-a transmis președintelui rus că este optimist cu privire la evoluția din a doua jumătate a lui 2020.

CEO-ul OMV, Rainer Seele, a fost întrebat la recenta teleconferință cu analiștii piețelor financiare dedicată rezultatelor companiei pe primul semestru al anului despre evoluția negocierilor cu Guvernul privind fiscalitatea gazelor din Marea Neagră și dacă are vreun comentariu cu privire la recentele informații venite din România despre faptul că ExxonMobil ar putea lua în calcul retragerea din proiectul Neptun Deep.

Relația dintre operatorul maghiar de transport gaze FGSZ și omologul român Transgaz este crucială pentru dezvoltarea conductei internaționale BRUA, menită să tranziteze spre Occident inclusiv gazele care ar urma să fie extrase din perimetrele offshore din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în scopul reducerii dependenței UE de importurile de la gigantul rus de stat Gazprom.

Procedura de rezervare de capacitate se va desfășura în perioada 5-25 februarie, iar testul economic în baza ofertelor care vor fi depuse, test menit să stabilească dacă rezervările sunt suficiente pentru a face proiectul rentabil, se va efectua în intervalul 25 februarie – 4 martie. Dacă testul va fi declarat negativ, cei doi operatori de transport vor anunța încheierea procedurii de sezon deschis, iar faza 2 a proiectului BRUA nu va mai fi implementată.

Realizarea secțiunii românești a BRUA constituie unul dintre angajamentele asumate anul trecut de Transgaz față de Comisia Europeană pentru a scăpa de o investigație a Comisiei declanșată în vara lui 2017, după inspecții efectuate în 2016, compania fiind bănuită de încălcarea normelor UE în materie de concurență prin restricționarea exporturilor de gaze naturale din România.

Gazul din Marea Neagră creează tensiuni nu numai la București, ci și la Budapesta și, mai nou, la Washington, la Conferința Mondială a Gazelor, unde România nu are niciun speaker, la eveniment fiind prezent doar vicepremierul Ana Birchall, care urmează, potrivit Guvernului, “a avea întrevederi cu înalți oficiali ai SUA, având ca obiectiv aprofundarea Parteneriatului Strategic România-SUA, îndeosebi pe dimensiunea economică”. În acest timp, ministrul ungar al Afacerilor externe și al Comerțului va fi speaker principal alături de secretarul de stat american pentru Energie și de comisarul european pentru Uniunea Energetică și cere presiuni asupra României. Ambasada SUA la București a trimis deja un mesaj.

Gazprom și-a majorat livrările de gaz natural către state non-membre ale Comunității Statelor Independente (CSI) cu 10% (sau 13,5 miliarde de metri cubi) în primele 10 luni ale acestui an, cele mai mari majorări fiind înregistrate în state membre UE.