România înregistrează cele mai mici diferențe salariale între bărbați și femei la nivelul Uniunii Europene și va elimina complet ecartul în următorii doi ani, potrivit unui raport realizat de Confederația Europeană a Sindicatelor (CES). În Franța, diferențele salariale nu vor fi eliminate decât peste 1.000 de ani în ritmul actual de scădere.
Sprijinul pentru revenirea în activitate ar putea fi de 35% - 45% din valoarea brută a costului salarial, fiind la început de tip fix și apoi redus, pe măsură ce activitatea companiei este reluată, a afirmat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru.
Salariile din sectorul public au ajuns în ianuarie la o creștere de 26,7% raportat la prima lună a anului trecut, un ritm mult mai alert comparativ cu situația din mediul privat, unde avansul anual a fost de numai 15,8%. În plus, diferența dintre salariul mediu din administrația publică și cel din sectorul privat este acum extrem de mare, la un nivel similar cu cel din anul 2008, anul în care la nivel global s-a declanșat criza financiară. În 2009, din cauza deficitului bugetar ridicat și a dezechilibrelor majore, cauzate inclusiv de creșterile nejustificate ale salariilor din sectorul public, România încheia un acord cu FMI și implementa măsuri dure de austeritate.
Sindicatul Liber Independent din Electrocentrale București (ELCEN), producătorul de energie termică controlat de Ministerul Energiei, a cerut retragerea acțiunii în instanță prin care Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET) București a municipalității Capitalei, operatorul sistemului centralizat de încălzire din București, a contestat, prin administratorul său judiciar Rominsolv, măsura ELCEN de a le acorda angajaților săi un adaos la salariu în sumă brută de câte 2.000 de lei în lunile februarie, martie și aprilie 2019, cu consecința majorării cheltuielilor salariale anuale ale companiei cu circa 10,8 milioane lei.
Câștigul salarial mediu net a crescut în octombrie, nominal, cu 13,7% față de aceeași lună a anului trecut, la 2.720 lei, ritm accelerat față de luna precedentă, iar creșterea reală, în raport cu evoluția prețurilor de consum, a fost de 9,1%, potrivit datelor transmise marți de Institutul Național de Statistică (INS).
Prevederea a fost introdusă în legislație în 2011 de către Guvernul Boc, pentru protejarea forței de muncă autohtone, și este tot mai intens contestată, inclusiv de membri ai Guvernului. De la 1 ianuarie 2018, câștigul salarial mediu brut în România a fost majorat substanțial ca urmare a trecerii contribuțiilor sociale în sarcina angajaților, respectiv cu peste 1.000 de lei, de la 3.131 la 4.162 lei pe lună.
Firmelor le-ar putea fi deduse toate cheltuielile salariale, inclusiv contribuții și impozite, generate de declararea unor zile ca sărbătoare legală, dacă un proiect de lege inițiat acum va fi adoptat de Parlament.
Câștigul salarial mediu nominal net a fost în luna octombrie de 2.392 lei, în creștere față de luna precedentă cu 16 lei, arată datele publicate luni de Institulul Național de Statistică (INS).
Câștigul salarial mediu net la nivel național, care include atât salariile, cât și bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajații, a crescut cu 3%, sau 64 lei, în noiembrie 2016 față de nivelul din luna precedentă, până la 2.172 lei (482 euro), iar ritmul anual de creștere a accelerat la 13,2%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).