Rezultatele 1 - 21 din 21 pentru "salarii bnr"

Banca Națională a României se arată din nou ”deosebit” de îngrijorată cu privire la accelerarea deficitului de cont curent în ultimul an, care reprezintă un factor de presiune pe deprecierea leului și un simptom al problemelor de competitivitate din unele sectoare ale economiei. Banca centrală se așteaptă ca majorarea salariilor în prima parte a lui 2023 să fie limitată de costurile mai mari ale firmelor cu energia și materiile prime. Pe de altă parte, dinamica inflației este așteptată să încetinească și să revină la o singură cifră din a doua parte a anului.

Banca Națională a României consideră ”deosebit de îngrijorătoare” creșterea deficitului de cont curent la un nivel peste așteptări în acest an și menținerea lui la un nivel ridicat și în 2023, ca urmare a riscurilor asupra inflației, costurilor de finanțare și a sustenabilității creșterii economice. BNR vede o încetinire a dinamicii produsului intern brut pe parcursul anului viitor și se așteaptă și la frânarea dinamicii salariilor în viitorul apropiat.

Banca Națională a României anticipează o încetinire puternică a dinamicii economice în a doua parte a anului curent, ca urmare a impactului războiului din Ucraina și a sancțiunilor asociate. Mai mult, BNR vede semne de răcire a pieței muncii, ceea ce ar duce la o frânare a creșterii salariilor, chiar în contextul inflației ridicate.

Banca Națională a României vede o creștere moderată a salariilor din mediu privat în acest an, în condițiile creșterii costurilor de producție ale firmelor și ale unei majorări modeste de lefuri la stat. Unele domenii, unde companiile nu găsesc personal, ar putea înregistra presiuni mai mari pe salarii.

Banca Națională a României se așteaptă la un avans considerabil mai înalt al dinamicii economiei în acest an decât era estimat anterior, pe fondul creșterii consumului și a investițiilor. Creșterea economică ar urma să se tempereze anul viitor la nivelurile de dinainte de pandemie. Banca centrală arată că apar din nou presiuni pe piața muncii, care forțează creșterea salariilor în unele sectoare. Riscuri vin din evoluția pandemiei, din creșterea adâncirea deficitului de cont curent, dar și din situația fiscal-bugetară.

Un nou an de creștere a veniturilor pentru conducerea Băncii Naționale a României. Au crescut salariile primite de la bancă, dar și veniturile din pensii. Prim-viceguvernatorul Florin Georgescu încasează de la stat mai mulți bani decât guvernatorul Mugur Isărescu, urmare a pensiei speciale de fost parlamentar.

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că Guvernul nu ia în calcul "în niciun caz" măsura înaintată de economistul șef al BNR, Valentin Lazea, ca statul să reducă programul de lucru al bugetarilor cu o cincime, cu reducerea corespunzătoare a salariilor, pentru a diminua cheltuielile și, astfel, deficitul bugetar. Ministrul a explicat că astfel de măsuri, după cum s-a văzut în 2008-2009, accentuează criza și încetinesc revenirea economiei, iar statul face deja economii cu salariile bugetarilor prin utilizarea muncii de la domiciliu, caz în care nu se plătesc unele sporuri. Totodată, Cîțu, a reluat un mesaj pe care l-a mai transmis și în alte rânduri BNR, anume că banca centrală are spațiu pentru reducerea dobânzii, măsură care ar susține revenirea economiei.

Economistul șef al Băncii Naționale a României spune că statul trebuie să reducă deficitul bugetar începând de anul viitor, care ar rămâne deosebit de ridicat în comparație cu regiunea, și că este nevoie de măsuri atât pe partea de venituri cât și pe cea de cheltuieli. Programul de lucru al bugetarilor ar trebui redus cu o cincime cu reducerea corespunzătoare a lefurilor și angajările ar trebui să fie cvasi-înghețate. “Nu e deloc normal ca salariul mediu din sectorul bugetar să fie mai mare decât în sectorul privat”, spune Lazea.

Veniturile din drepturile salariale ale conducerii BNR au crescut cu peste o zecime anul trecut. Cu tot cu pensia majorată cu aproape 19%, guvernatorul Mugur Isărescu a depășit, în premieră, pragul de un milion de lei. Prim-viceguvernatorul Florin Georgescu s-a pensionat anul trecut și a primit și un bonus pentru acest lucru, pe lângă cele două pensii la care are dreptul.

Doar aproximativ 50% dintre angajatorii din mediul economic din Romania au operat modificări ale contractelor individuale de muncă în vederea compensării transferului contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, iar 24% din angajatorii activi nu au făcut nicio modificare a contractelor individuale de muncă, nici măcar pentru un singur contract, arată datele furnizate de Blocul Național Sindical (BNS). Confederația sindicală mai spune că, la patru luni de la aplicarea acestei măsuri, aproximativ 1,2 milioane de angajați au salariile diminuate și alți 608.781 sunt expuși riscului de diminuare.

Banca Națională a României remarcă o temperare a creșterii în termeni reali a salariului mediu net lunar, în condițiile accelerării inflației, și susține că sunt incertitudini ridicate privind câștigurile populației, în contextul transferării contribuțiilor de la angajatori în dreptul angajatului, potrivit minutelor ultimei ședințe de politică monetară. Banca centrală vede și o creștere economică mai mică în acest an și chiar o evoluție sub potențial în 2019. Instituția sugerează că Guvernul ar putea avea nevoie de corecții fiscale pentru a respecta ținta de deficit.

Președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, afirmă că între 30.000 și 50.000 de angajați din sectorul public vor avea salarii nete reduse, în urma modificărilor legislative, în timp ce liderul Sindicatului Național al Funcționarilor Publici (SNFP), Sebastian Oprescu, spune că sunt afectați 22.000 de funcționari. BNS va deschide procese colective împotriva angajatorilor care ”au abuzat de neștiința angajaților”, iar SNFP pregătește acțiuni de stradă, luând în calcul inclusiv declanșarea grevei generale.

Banca Națională a României va creștere remunerațiile brute ale salariaților, astfel încât cele nete să nu fie afectate de transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, ca urmare a modificărilor la Codul fiscal, au declarat, pentru Profit.ro, surse din mediul bancar.

Banca Națională a României vrea să angajeze români care lucrează în străinătate în “posture de înaltă competență” în arii precum politică monetară, prognoză economică sau reglementare.

Conducerea executivă a Băncii Naționale a României, în frunte cu guvernatorul Mugur Isărescu, câștigă cu circa 9% mai puțin decât anul trecut. Isărescu adună venituri lunare de peste 55.000 de lei.

Tendința actuală de creștere accelerată a salariilor ar putea contribui la reducerea emigrației românilor puțin calificați și a celor foarte calificați, consideră unii membri Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), potrivit minutei ședinței de politică monetară din 5 aprilie, publicată miercuri de banca centrală.

Banca Națională a României consideră că economia deja crește peste potențial, iar noi măsuri de relaxare fiscală sau de creșteri ale salariilor ar aduce direct o supraîncălzire. Bugetul este periclitat de multitudinea și natura măsurilor fiscale și salariale din ultima perioadă, iar dacă proiectele intră chiar și parțial în vigoare, atunci economia ar arde prea mult gaz deodată.

Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Florin Georgescu, are un salariu net lunar de 40.430 lei și o indemnizație de membru al Consiliului de Administrație de 18.313 lei, iar viceguvernatorul Liviu Voinea este salarizat lunar cu 37.764 lei net, având și o indemnizație de membru al CA de 17.103 lei.

Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Florin Georgescu, are un salariu net lunar de 40.430 lei și o indemnizație de membru al Consiliului de Administrație de 18.313 lei, iar viceguvernatorul Liviu Voinea este salarizat lunar cu 37.764 lei net, având și o indemnizație de membru al CA de 17.103 lei.

Majorarea salariilor bugetarilor ajunge să influențeze și salariile din mediul privat. BNR a calculat, după metodologia propusă de Comisia Europeană, în ce măsură și după cât timp se transmite în industria românească o astfel de creștere operată în sectorul public.