România a coborât, după 5 ani în care a fost lider, pe poziția a doua în UE în funcție de cât cheltuiește statul.
Guvernul va egaliza, în cadrul mai multor instituții, salariile mai mici din teritoriu cu cele mai ridicate din structurile centrale, printre instuțiile care vor beneficia de aceste majorări fiind casele de pensii, ANOFM, ITM, ANPIS, DSP, APIA, INA, direcțiile județene de cultură, precum și funcționarii din prefecturi care vor fi aduși la nivelul Secretariatului General al Guvernului (SGG), au declarat surse guvernamentale pentru Profit.ro.
Un număr de 7.888 bugetari vor avea salariile mărite cu 2.170 lei brut de la 1 ianuarie 2024, conform unui proiect al Ministerului Muncii ce ar urma să fie adoptat în curând de Guvern.
Profit.ro a scris anterior despre consolidarea finanțelor statului pe segmentul cheltuielilor bugetare.
omânia este un stat cu cheltuieli destul de mari, dar cu venituri reduse la buget, din cauza ineficienței aparatului fiscal, care abia acum se află în proces de modernizare, dar și din cauza numărului foarte mare de scutiri de taxe și regimuri fiscale speciale acordate de politicieni unor categorii de venituri.
Bugetarii cu salarii mai mici față de nivelul prevăzut pentru 2022 în Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice vor primi de anul următor o creștere de până la 10% a salariului, dar fără să depășească valoarea nominală prevăzută în lege pentru anul 2022, potrivit Ministerului Finanțelor. Potrivit acestuia, majorările de care vor beneficia unii bugetari sunt doar recuperări până la nivelul stabilit în grila de salarizare pentru acest an. Totodată, salariile demnitarilor ar urma să rămână înghețate.
Toți bugetarii care nu au ajuns încă la salariile prevăzute în grila din 2022 a Legii Salarizării vor primi o pătrime din diferența între suma prevăzută în această grilă și salariile în plată, conform unei ordonanțe de urgență aprobate de Guvern. Majorarea va fi valabilă începând cu 1 august, a precizat ministrul Muncii, Marius Budăi.
Guvernul retrage ordonanța care urma să majoreze salariile tuturor angajaților la stat.
Guvernul pregătește majorări salariale, inclusiv pentru toți bugetarii, cu excepția demnitarilor și a personalului încadrat la nivelul administrației publice locale.
Camera Deputaților, în calitate de for decizional al Parlamentului și prin votul majorității de guvernământ, a adoptat majorarea salariilor bugetarilor, de la 1 iulie, cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 și nivelul în plată la finele anului trecut. Parlamentul a decis, totodată, majorarea cu 15% a salariului de bază pentru angajații Ministerului Transporturilor și Ministerului Culturii. Majorarea este acordată pentru ”complexitatea muncii”. De asemenea, legislativul a hotărât și acordarea unui spor de 50% pentru bugetari implicați în proiecte finanțate din fonduri externe rambursabile, cât și aplicarea integrală pentru angajații Parlamentului a legii salarizării unitare a bugetarilor.
Camera Deputaților, în calitate de for decizional al Parlamentului și prin votul majorității de guvernământ, a adoptat majorarea salariilor bugetarilor, de la 1 iulie, cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 și nivelul în plată la finele anului trecut. Parlamentul a decis, totodată, majorarea cu 15% a salariului de bază pentru angajații Ministerului Transporturilor și Ministerului Culturii. Majorarea este acordată pentru ”complexitatea muncii”. De asemenea, legislativul a hotărât și acordarea unui spor de 50% pentru bugetari implicați în proiecte finanțate din fonduri externe rambursabile, cât și aplicarea integrală pentru angajații Parlamentului a legii salarizării unitare a bugetarilor.
Inflația ridicată va continua să mănânce din puterea de cumpărare a românilor și în acest an și în sectorul public avem deja presiuni pentru majorarea salariilor, arată Ciprian Dascălu, economist șef al Băncii Comerciale Române. Spațiul pentru creșterea lefurilor este însă redus, arată Dascălu – salariile au crescut mult înainte de pandemie, ceea ce a provocat dezechilibre macroeconomice, care acum trebuie rezolvate.
Plafonul până la care populația poate cumpăra locuințe cu TVA redusă, de 5%, va fi majorat la 700.000 lei, exclusiv TVA, (140.000 de euro) facilitatea urmând să fie valabilă pentru achiziția în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice a unei singure locuințe, prevede un proiect de ordonanță publicat de Ministerul Finanțelor. Pentru ca statul să aibă o evidență a celor care cumpără beneficiind de această facilitate, ANAF va operaționaliza Registrul persoanelor fizice care au achiziționat, începând cu data de 1 ianuarie 2022, locuințe cu cota redusă de TVA de 5%. În registru vor înregistra tranzacțiile notarii.
TVA de 5% va fi aplicată la locuințe până la valoarea de 140.000 de euro, dar numai pentru prima locuință, transmite PSD, fără detalii.
Guvernul va amâna, din nou, majorarea, de la 450.000 de lei la echivalentul în lei a 140.000 de euro, a plafonului până la care este aplicată, la achiziția de locuințe, o cotă redusă de TVA, de 5%, au declarat surse politice pentru Profit.ro. Decizia, importantă pentru dezvoltatorii imobiliari, dar și pentru persoanele care vor să cumpere locuințe, va fi inclusă într-o ordonanță cu măsuri fiscal-bugetare, prevăzută să fie adoptată de către Guvern vineri.
Guvernul va majora salariile, începând de anul viitor, pentru anumite categorii de bugetari, precum personalul auxiliar din sănătate, asistente și brancardieri, a anunțat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.
Statul a cheltuit pentru salariile celor 1,25 milioane de angajați din sectorul public 99,6% din suma planificată în acest scop în primul trimestru, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. În timp ce administrația locală a "reușit" să consume pe salarii 100% din banii prevăzuți în buget, în administrația centrală economiile au fost reduse, de circa 1% din fondurile alocate. Dintre instituțiile administrației centrale, doar SRI și STS au atins 100% cheltuieli salariale comparativ cu programul. Pentru primul trimestru, statul, cu 1,251 milioane angajați, a prevăzut 27,85 miliarde lei pentru salarii și a cheltuit 27,74 miliarde lei. Suma planificată pentru tot anul este de 109,5 miliarde lei.
România a trimis la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu promisiuni pe baza cărora speră să obțină fonduri consistente, de ordinul miliardelor de euro, de la Comisia Europeană. Promisiuni pentru pensii, restructurarea companiilor de stat, fiscalitate, taxarea mașinilor, energie, debirocratizare, impozitarea muncii. Promisiuni avansate însă pe fondul unei realități paralele: România a rămas și anul trecut statul membru al Uniunii Europene care alocă cea mai mare parte din venituri, aproape 37%, pe salariile angajaților din sistemul public, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor Comisiei Europene.
Vicepremierul Dan Barna a declarat că anul acesta va exista în Parlament o lege care va reglementa salarizarea din sectorul public și că, cel mai probabil, aceasta va fi aplicată de anul viitor. Barna este de părere că sporurile ar trebui incluse în salarii.
Prim-ministrul Florin Cîțu a afirmat că în ultimii 4 ani veniturile în sectorul public s-au dublat, de la 53 miliarde lei în anul 2016 la 110 miliarde lei în prezent. Din această sumă, 27 miliarde lei se duc doar pe sporuri. Șeful Guvernului a adăugat că sporurile ar trebui să fie un fel de premiere pentru performanță, însă, din păcate, sporurile sunt date „doar pentru că apari la locul de muncă”.
Premierul Cîțu a declarat, vineri, că după incendiul de la Institutul Matei Balș, este momentul ca românii să înțeleagă că 95% din resursele bugetare nu mai pot fi cheltuite pe salarii și sporuri, ci tot mai multe resurse trebuie alocate investițiilor publice, pentru a evita astfel de tragedii. Șeful Executivului a cerut angajaților din administrație, inclusiv din sistemul de sănătate, să iasă din birouri și să-și facă treabă, avertizând că altfel vor fi dați afară.
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că Guvernul nu ia în calcul "în niciun caz" măsura înaintată de economistul șef al BNR, Valentin Lazea, ca statul să reducă programul de lucru al bugetarilor cu o cincime, cu reducerea corespunzătoare a salariilor, pentru a diminua cheltuielile și, astfel, deficitul bugetar. Ministrul a explicat că astfel de măsuri, după cum s-a văzut în 2008-2009, accentuează criza și încetinesc revenirea economiei, iar statul face deja economii cu salariile bugetarilor prin utilizarea muncii de la domiciliu, caz în care nu se plătesc unele sporuri. Totodată, Cîțu, a reluat un mesaj pe care l-a mai transmis și în alte rânduri BNR, anume că banca centrală are spațiu pentru reducerea dobânzii, măsură care ar susține revenirea economiei.
Economistul șef al Băncii Naționale a României spune că statul trebuie să reducă deficitul bugetar începând de anul viitor, care ar rămâne deosebit de ridicat în comparație cu regiunea, și că este nevoie de măsuri atât pe partea de venituri cât și pe cea de cheltuieli. Programul de lucru al bugetarilor ar trebui redus cu o cincime cu reducerea corespunzătoare a lefurilor și angajările ar trebui să fie cvasi-înghețate. “Nu e deloc normal ca salariul mediu din sectorul bugetar să fie mai mare decât în sectorul privat”, spune Lazea.
România a rămas și în 2019 lider în UE, pentru al treilea an consecutiv, la cât alocă pentru salariile angajaților statului din veniturile strânse prin taxe și impozite de la populație și firme, relevă date Profit.ro. Statul român a urcat pe prima poziție în 2017 și s-a menținut pe același loc și în 2018, ca urmare a politicilor de creștere accelerată a veniturilor angajaților în sistemul public, dar și din cauză că numărul acestora a crescut constant, indiferent de partidele aflate la guvernare. La nivelul UE, cheltuielile cu salariile au crescut în toate țările, dar asta după câțiva ani de consolidare a finanțelor publice. Pe de altă parte, problema este accentuată și de faptul că statul român este penultimul în UE la venituri colectate la buget ca pondere în PIB.
Angajații statului vor fi trimiși în șomaj tehnic în baza unui plan de gestiune a resurselor umane, care va ține cont de criterii precum calificativul obținut de angajat la evaluarea anuală, dar și de gradul de încărcare a activității fiecărei direcții generale, direcții, serviciu și birou, prevede un draft de ordonanță de urgență obținut de Profit.ro și care vizează modificarea Codului Administrativ și a Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Șefii instituțiilor staului vor avea, însă, și posibilitatea de a reduce programul de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână. Salariul va fi diminuat la 75% pe perioada suspendării sau pe perioada reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, prevede documentul obținut de Profit.ro.