Salariile bugetarilor vor crește în etape până în 2022, iar raportul dintre remunerația minimă și cea maximă va fi de 1 la 13, cu sporuri în limita a 30%. Cel mai mic salariu va fi 1.625 lei, iar salariul cel mai mare va fi 21.540 lei. Salariile demnitarilor de rang înalt vor fi înghețate, cel al prim-ministrului urmând însă să fie tăiat cu 300 de lei. Cât vor primi medicii, profesorii, judecătorii.
Salariul minim brut va fi înghețat anul viitor la 1.250 lei sau va crește cu cel mult 10-20%, la 1.375 lei sau 1.500 lei, sunt scenariile avute în vedere de Guvern la elaborarea noii Legi a salarizării bugetarilor. Evoluția salariului minim are însă impact și asupra firmelor și angajaților din sectorul privat. Cum vrea Guvernul să îi motiveze pe angajați să își caute un post mai bine plătit.
Banca Națională a României consideră că economia deja crește peste potențial, iar noi măsuri de relaxare fiscală sau de creșteri ale salariilor ar aduce direct o supraîncălzire. Bugetul este periclitat de multitudinea și natura măsurilor fiscale și salariale din ultima perioadă, iar dacă proiectele intră chiar și parțial în vigoare, atunci economia ar arde prea mult gaz deodată.
Guvernul contestă la Curtea Constituțională Legea care majorează salarii în educație și sănătate, premierul Dacian Cioloș arătând că sunt încălcate o serie de norme legale, precum interdicția creșterilor salariale cu 6 luni înainte de alegeri, și adâncește inechitățile salariale, fiind adoptată cu o abordare populistă.
Legea care prevede majorări salariale pentru angajații Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, personalul din învățământ, precum și sporuri pentru medici a fost adoptată de Parlament, sub ochii mai multor bugetari prezenți, din balcon, la ședință. Anterior, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, s-a împotrivit și i-a avertizat pe parlamentari că majorarea impune un efort de 4 miliarde de lei anual de la bugetul de stat.
Beneficiile salariale sunt acordate nu doar oamenilor care au nevoie de ele, ci și celor care "lâncezesc și sunt trântori”, a declarat ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru care a criticat și amendamentele la ordonanța privind legea salarizării, prin care salariile ar crește începând din luna decembrie.
Deputații din Comisiile de muncă și buget au adoptat, la capătul a cinci ore de dezbateri, mai multe amendamente la Legea de adoptare a OUG 20/2016 care prevede majorări salariale pentru angajații Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, personalul din învățământ, precum și sporuri pentru medici, deși ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru,s-a împotrivit și i-a avertizat că acest lucru înseamnă un efort de 4 miliarde de lei anual de la bugetul de stat.
Diferența dintre salariile pe care le primesc angajații de la stat și cei din sectorul privat depășește, în medie, 400 de lei lunar, relevă un amplu document oficial. Analiza indică și diferențele de salarizare între bărbați și femei, inclusiv în funcție de studiile efectuate, precum și între diferite meserii.
Unu din patru salariați este plătit de bugetul public și are, de regulă, venituri mai mari decât ceilalți angajați din România, arată datele oficiale. Din totalul celor care au contracte cu normă întreagă, 70% obțin câștiguri brute sub 2.680 lei (circa 1.900 lei net), de unde rezultă că în zona superioară de salarizare se află preponderent angajați în sistemul public.
Tehnocrații, oameni ajunși la vârful administrației din privat sau ong-uri, au început timid, apoi cu patimă să își depene amintirile de călătorie prin hățișul birocrației. Poveștile par desprinse dintr-un jurnal de front. Combatanții epuizați, dar entuziaști povestesc despre camaraderie, suferințe și, mai ales, sacrificiu de sine. Ce să mai, atmosferă desprinsă parcă din războiul civil din Spania. Desigur, cel de la începuturi, când tinerii care voiau să schimbe lumea încă nu bănuiau ce va urma.
Aproximativ 650.000 angajați din sistemul public, reprezentând peste 50% din totalul personalului plătit din fonduri publice, vor avea salarii majorate începând cu această lună. Dintre acești bugetari, peste 160.000 sunt angajați din sistemul sanitar.
Ordonanța care modifică grila de salarizare a bugetarilor a fost publicată în Monitorul Oficial, inclusiv cu noile remunerații, urmând să fie aplicată din luna august.
Salarii de bază cuprinse între 4.100 lei și 5.105 lei pentru un medic primar și un medic primar dentist, între 2.036 lei și 2.535 lei pentru un farmacist, între 2.760 lei și 3.437 lei pentru un asistent medical, între 1.896 lei și 3.608 lei pentru un profesor sunt noile salarii propuse, marți, de Guvern angajaților din sănătate și educație.
Profesorii își vor suplimenta salariul de bază cu mai multe sporuri și indemnizații, precum o indemnizație pentru învățământul special de 15%, o gradație de merit de 25% și o indemnizație de dirigenție, învățători, educatoare, profesori pentru învățământul primar sau preșcolar de 10%, toate calculate la salariul de bază, diferențele actuale urmând să fie ajustate. Ei vor încasa și premii în bani, din 2018.
Majoritatea angajaților din Ministerul de Finanțe și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) câștigă lunar, în mână, potrivit datelor publicate de cele două instituții, mai mult de 4.000 lei, sumă similară cu cele mai mari salarii medii nete din economie, cum sunt IT sau intermediere financiară.
Deciziile adoptate în timp privind salarizarea bugetarilor au generat un haos în care un angajat are un salariu și de 4 ori mai mare sau mai mic decât un alt bugetar cu aceeași funcție, iar un consilier juridic este plătit mai prost decât un șofer.
Viitoarea ordonanță pentru bugetari va crește în principal salariile angajaților cu remunerații brute cuprinse între 1.250 lei, cât va fi salariul minim din luna mai, și aproximativ 2.500 lei, cu aplicare în doi ani, 2016 și 2017, urmând ca situația celorlalți bugetari să fie reglată printr-un alt act normativ, începând cu salariile medii și, ulterior, cu cele mari, întins ca aplicare pe mai mulți ani, a declarat noului ministru al Muncii, Dragoș Pîslaru.
Fondul de investiții suedez East Capital a propus companiei de stat Romgaz, unde deține o participație de 0,23% din acțiuni, dublarea dividendelor acordate anul acesta de producătorul de gaze, de la 1,04 la 2,08 miliarde lei.
Operațiunea "dividende pentru salarii", anunțată de Guvern în urmă cu o săptămână, prin care lefurile bugetarilor urmează să fie majorate prin creșterea cotei din profiturile companiilor de stat distribuită sub formă de dividende acționarilor, este de natură să mulțumească concomitent două categorii ale căror interese sunt de regulă divergente: funcționarii din administrația publică și jucătorii la bursă.
Statul a început operațiunea de finanțare a promisiunii de majorare a salariilor bugetarilor cu dividende din profiturile companiilor de stat, forțând Transgaz să majoreze cota de profit distribuită acționarilor cu 30%, la 325,07 milioane de lei.
Bugetarii vor fi plătiți cu un salariu fix la care se va adăuga un venit variabil calculat în funcție de performanța acestora, inclusiv pe baza feedback-ului care va fi primit de la firme și populație, după evaluări periodice pe criterii clare care urmează să fie stabilite.
Costul orar cu forța de muncă, un indicator al poverii salariale pentru angajatori, a crescut în ultimul trimestru al anului trecut cu 11,4% comparativ cu aceeași perioadă din 2014, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în sănătate și asistență socială, sectoare în care salariile au fost majorate cu 25% de la 1 octombrie 2015, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS).
Majorările salariale de 10% pentru bugetari, decise de Parlament la finalul anului trecut, care se aplică inclusiv senatorilor și deputaților, au dus la creșterea cheltuielilor salariale ale celor două Camere cu aproape 290.000 de lei lunar, potrivit datelor publicate de Camera Deputaților.
Premierul Dacian Cioloș a respins toate cele trei variante de lucru pentru noua lege a salarizării bugetarilor, deoarece nu țin cont de datele macro-economice indicate de Finanțe. Prin aplicarea acestor variante, costurile cu salariile angajaților ar crește cu 20,4-36,6 miliarde de lei comparativ cu nivelul actualelor cheltuieli.
Majorarea salariilor bugetarilor ajunge să influențeze și salariile din mediul privat. BNR a calculat, după metodologia propusă de Comisia Europeană, în ce măsură și după cât timp se transmite în industria românească o astfel de creștere operată în sectorul public.