Rezultatele 1 - 25 din 32 pentru "salarii stat"

omânia este un stat cu cheltuieli destul de mari, dar cu venituri reduse la buget, din cauza ineficienței aparatului fiscal, care abia acum se află în proces de modernizare, dar și din cauza numărului foarte mare de scutiri de taxe și regimuri fiscale speciale acordate de politicieni unor categorii de venituri.

Protestele inițiate vineri, 23 decembrie, în centralele aparținând Electrocentrale București (ELCEN), cel mai mare producător de energie termică și electrică al Capitalei, au încetat încă din cursul nopții, a transmis conducerea companiei controlate de Ministerul Energiei.

Companiile de stat la care statul este acționar unic sau majoritar și care nu au obținut în ultimii 2 ani venituri, conform obiectului principal de activitate, vor fi exceptate de la restricțiile de majorare a chletuielilor salariale impuse prin legea bugetului de stat. Guvernul a redactat o ordonanță de urgență care să permită majorări salariale și angajări la aceste companii, invocând siguranța alimentară, care poate fi pericilitată de situații de criză generate de calamități naturale, conflict militar sau pandemie, printre altele.

PSD, partid aflat la guvernare împreună cu PNL și UDMR, vehiculează în ultimul timp intenția înlocuirii cotei de impozitare actuale a veniturilor, de 10%, cu un sistem progresiv, posibil însoțit de un regim mai complex de deduceri. Mesajele transmise până acum de liderii PSD nu sunt clare în ce privește noul sistem și variază de la cote mai ridicate pentru veniturile mari, alături de deduceri, până la diminuări, de fapt, ale taxării veniturilor mai mici obținute din muncă. Lucrurile ar trebui să fie clarificate după prezentarea în perioada următoare a unei analize la care lucrează Ministerul Finanțelor (separată de analiza fiscalității prevăzută de PNRR).

Inflația ridicată va continua să mănânce din puterea de cumpărare a românilor și în acest an și în sectorul public avem deja presiuni pentru majorarea salariilor, arată Ciprian Dascălu, economist șef al Băncii Comerciale Române. Spațiul pentru creșterea lefurilor este însă redus, arată Dascălu – salariile au crescut mult înainte de pandemie, ceea ce a provocat dezechilibre macroeconomice, care acum trebuie rezolvate.

România a trimis la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu promisiuni pe baza cărora speră să obțină fonduri consistente, de ordinul miliardelor de euro, de la Comisia Europeană. Promisiuni pentru pensii, restructurarea companiilor de stat, fiscalitate, taxarea mașinilor, energie, debirocratizare, impozitarea muncii. Promisiuni avansate însă pe fondul unei realități paralele: România a rămas și anul trecut statul membru al Uniunii Europene care alocă cea mai mare parte din venituri, aproape 37%, pe salariile angajaților din sistemul public, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor Comisiei Europene.

Măsurile incluse de Guvern în bugetul de stat pe anul 2021 prevăd înghețarea salariilor, sporurilor, indemnizațiilor și primelor în sectorul public, neacordarea primei și a voucherelor de vacanță, precum și compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber. Companiile de stat cu pierderi nu vor primi subvenții de la buget decât în urma prezentării unor planuri de restructurare.

Mediul de afaceri poate depune cereri pentru finanțare în cadrul unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor noi, care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă. În cadrul schemei sunt finanțate cheltuielile salariale înregistrate pe o perioadă de 2 ani consecutivi, ca urmare a creării de noi locuri de muncă. Se acordă sume sub formă de granturi, de la bugetul de stat, pentru cheltuieli eligibile de natura costurilor salariale.

România a rămas și în 2019 lider în UE, pentru al treilea an consecutiv, la cât alocă pentru salariile angajaților statului din veniturile strânse prin taxe și impozite de la populație și firme, relevă date Profit.ro. Statul român a urcat pe prima poziție în 2017 și s-a menținut pe același loc și în 2018, ca urmare a politicilor de creștere accelerată a veniturilor angajaților în sistemul public, dar și din cauză că numărul acestora a crescut constant, indiferent de partidele aflate la guvernare. La nivelul UE, cheltuielile cu salariile au crescut în toate țările, dar asta după câțiva ani de consolidare a finanțelor publice. Pe de altă parte, problema este accentuată și de faptul că statul român este penultimul în UE la venituri colectate la buget ca pondere în PIB.

Companiile naționale de stat sau cele din subordinea autorităților locale vor avea libertatea de majora cheltuielile de natură salarială pentru anul 2020, fără a respecta indicii de performanță stabiliți prin legea bugetului de stat pe anul în curs.

Angajații statului vor fi trimiși în șomaj tehnic în baza unui plan de gestiune a resurselor umane, care va ține cont de criterii precum calificativul obținut de angajat la evaluarea anuală, dar și de gradul de încărcare a activității fiecărei direcții generale, direcții, serviciu și birou, prevede un draft de ordonanță de urgență obținut de Profit.ro și care vizează modificarea Codului Administrativ și a Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Șefii instituțiilor staului vor avea, însă, și posibilitatea de a reduce programul de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână. Salariul va fi diminuat la 75% pe perioada suspendării sau pe perioada reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, prevede documentul obținut de Profit.ro.

Cafenelele, pub-urile și restaurantele din Marea Britanie se vor închide pe termen nedefinit din această noapte, a anunțat premierul Boris Johnson vineri, citat de Reuters și Bloomberg.

Salariile din Europa Centrală și de Est (ECE) cresc, dar cresc ele destul de repede cât să facă zona neatractivă pentru investiții? Încă mai e loc. În ultimul deceniu salariile nemților au crescut de 2,5 ori mai mult în euro, în timp ce în ECE a crescut și productivitatea și costurile cu forța de muncă rămân mult mai mici.

Vorbim de Europa cu două viteze, dar România pare să aibă chiar două sau trei turații diferite în interiorul țării. Sunt județe unde mai puțin de 15% din totalul populației lucrează pe un salariu. E vorba despre județele sărace, unde unul din trei angajați lucrează la stat. Iar creșterea salariilor bugetarilor cu mult peste media din economia productivă a generat alte discrepanțe.

Salariile au crescut mai mult la stat față de privat față de 2015. Nu e nicio îndoială. Dar și în rândul bugetarilor se vede o diferență semnificativă în funcție de județ. Și în economia productivă vedem diferențe mari între creșterile salariilor.

Salariile bugetarilor din România au explodat după 2015. Pentru fiecare leu în plus câștigat în privat, funcționarii publici au luat aproape 3 lei! Lucrătorii din administrație au ajuns să câștige mai mult decât funcționarii din Polonia și Ungaria, iar media pe total bugetari, inclusiv cei din sănătate și educație, a depășit-o pe cea din Ungaria și se apropie vertiginos de cea din Polonia, relevă datele Profit.ro. În privat, salariile rămân cu circa o treime sub cele din cele două țări din regiune.

România a rămas și anul trecut țara UE care dă angajaților statului cel mai mult din veniturile strânse la buget prin taxe și impozite aplicate populației. După creșterea agresivă a salariilor bugetarilor în ultimii ani, România a urcat în 2017 pe primul loc în UE, iar în 2018 s-a distanțat puternic de locul al doilea, potrivit calculelor Profit.ro. Per total UE ponderea salariilor în veniturile bugetare a scăzut ușor chiar, în contextul în care cele mai multe stat au o politică mult mai echilibrată în această privință.

Bugetele României din ultimul deceniu au fost croite prioritar pe câteva domenii. În comparație cu celelalte țări din Uniunea Europeană, România alocă mai mult din buget pentru siguranță și ordine publică, armată și birocrație – bani care merg, mare parte, în salarii -, are printre cele mai mari cheltuieli cu pensiile, dă subvenții mai multe și bagă mai mulți bani în drumuri, însă lasă la coada priorităților educația.

Salariile din sectorul public au ajuns în ianuarie la o creștere de 26,7% raportat la prima lună a anului trecut, un ritm mult mai alert comparativ cu situația din mediul privat, unde avansul anual a fost de numai 15,8%. În plus, diferența dintre salariul mediu din administrația publică și cel din sectorul privat este acum extrem de mare, la un nivel similar cu cel din anul 2008, anul în care la nivel global s-a declanșat criza financiară. În 2009, din cauza deficitului bugetar ridicat și a dezechilibrelor majore, cauzate inclusiv de creșterile nejustificate ale salariilor din sectorul public, România încheia un acord cu FMI și implementa măsuri dure de austeritate.

Compania deține în concesiune circa trei sferturi din numărul total de perimetre de exploatare de ape minerale naturale din România și exploatează circa 100 de izvoare pe întreg teritoriul țării, apa extrasă fiind vândută firmelor de îmbuteliere și distribuție. Cele mai recente date disponibile arată că SNAM a terminat anul 2017 cu un profit net de 5,3 milioane lei, la o cifră de afaceri de 38,6 milioane lei.

Calculul unui ștat de plată poate fi realizat și în Excel, fără a fi nevoie de utilizarea în acest sens a unui program specializat în care să fie introduse datele. Pentru a face calculul sunt necesare, însă, mai multe informații, detaliate mai jos într-un material realizat de Asociația Accounting All The Time (AATT).

Salariile, indemnizațiile și sporurile angajațiilor din administrația publică locală vor fi majorate cu 20% de la 1 februarie 2017, iar cele ale artiștilor bugetari, cu 50%. Punctul de pensie va fi 1.000 lei, de la 1 iulie 2017, față de 917,7 lei. Măsurile vor crește cheltuielile bugetare, având un impact negativ de 5,13 miliarde lei.

Unu din patru salariați este plătit de bugetul public și are, de regulă, venituri mai mari decât ceilalți angajați din România, arată datele oficiale. Din totalul celor care au contracte cu normă întreagă, 70% obțin câștiguri brute sub 2.680 lei (circa 1.900 lei net), de unde rezultă că în zona superioară de salarizare se află preponderent angajați în sistemul public.

Tehnocrații, oameni ajunși la vârful administrației din privat sau ong-uri, au început timid, apoi cu patimă să își depene amintirile de călătorie prin hățișul birocrației. Poveștile par desprinse dintr-un jurnal de front. Combatanții epuizați, dar entuziaști povestesc despre camaraderie, suferințe și, mai ales, sacrificiu de sine. Ce să mai, atmosferă desprinsă parcă din războiul civil din Spania. Desigur, cel de la începuturi, când tinerii care voiau să schimbe lumea încă nu bănuiau ce va urma.

Salariile angajaților din regiile de stat vor fi majorate automat cu 10% la momentul expirării contractului colectiv de muncă, dacă nu este negociat un alt astfel de contract.