Rezultatele 26 - 50 din 102 pentru "salariu minim"

Guvernul demis pare să pregătească semnarea, săptămâna viitoare, a proiectului prin care salariul minim brut lunar este majorat începând cu anul viiitor, premierul demis Viorica Dăncilă spunând inițial că a pregătit proiecte care să fie aprobate de viitorul Cabinet, dar anunțând ulterior, după o discuție cu sindicatele, că vrea totuși să aprobe actul normativ într-o ultimă ședință înainte de votul de învestitură pentru noul Guvern. Anterior, liderul PNL Ludovic Orban, mandatat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou Cabinet, a atenționat că decizia trebuie, în mod normal, să aparțină viitorului Cabinet.

Programul de guvernare al Partidului Național Liberal prevede, la capitolul Muncă, eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, evaluarea impactului Legii salarizării unitare, cu „restabilirea echilibrului între stat și privat” și stabilirea salariului minim după un mecanism „obiectiv și predictibil”.

Guvernul demis Dăncilă a redactat un proiect care majorează salariul minim brut lunar la 2.262 lei, respectiv la 2.620 lei pentru persoane cu studii superioare și minimum 1 an vechime, începând cu 1 ianuarie 2020, liderul PNL Ludovic Orban, mandatat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou Cabinet, atenționând însă că decizia trebuie, în mod normal, să aparțină viitorului Cabinet.

Guvernul demis Dăncilă se pregătește să propună majorarea salariului minim cu 100 de lei, începând cu anul viitor, Decizia trebuie însă, în mod normal, să aparțină viitorului Cabinet.

Măsura a crescut costurile cu forța de muncă ale firmelor contractoare care lucrează la proiect, nefiind încă limpede nici cum se aplică Ordonanța și nici cum vor fi recuperate aceste costuri suplimentare ale contractorilor și subcontractorilor.

Reprezentanții industriei producătoare de izolatori ceramici de medie și înaltă tensiune au solicitat Ministerului Finanțelor includerea acestui domeniu în categoria companiilor pentru care se aplică scutirea de impozit pentru salariați. Finanțele au arătat, însă, că o astfel de modificare fiscală ar majora deficitul bugetar și ar putea ”să genereze solicitări și din partea altor categorii de contribuabili”.

Cheltuielile cu construcția și întreținerea de creșe și grădinițe pentru angajați vor putrea fi deduse din impozitul anual pe profit, prevede un proiect legislativ. Facilitatea se adresează companiilor cu un număr minim de angajați. Totodată, mamele în concediu de creștere a copilului vor putea lucra ca bone și vor fi plătite de la buget.

Salariul minim brut din sectorul construcțiilor se va situa și anul următor la 3.000 de lei, nivel la care se află și în acest an, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență adoptat de Guvern. De asemenea, Guvernul a aprobat modificări ale Codului Fiscal prin care clarifică calculul cifrei de afaceri în cazul companiilor care aplică pentru facilitățile acordate salariaților firmelor din construcții, dar și în cazul salariilor acordate angajaților care beneficiază de facilitățile fiscale, precizând clar că facilitățile se aplică și atunci când venitul brut este sub 3.000 de lei din cauza unor elemente precum concedii medicale, concedii fără plată, absențe, contracte cu timp parțial, angajări în timpul lunii sau încetări de contract în timpul lunii.

Sumele datorate drept contribuții la sănătate de către persoane care au obținut în perioada iulie 2015-decembrie 2017 venituri sub plafonul de 12 salarii minime brute vor fi anulate printr-o măsură legislativă, conform unei ordonanțe de urgență aprobate marți de Guvern. Potrivit ordonaței, va fi extinsă cu 60 de zile, termen care curge de la intrarea în vigoare a unei ordonanțe pe acest subiect, perioada în care se acordă bonificație de 10% pentru plata anticipată a sumelor stabilite prin deciziile de impunere transmise de ANAF între data de 15 martie și momentul intrării în vigoare a ordonanței.

Cifra de afaceri a companiei a avansat ușor anul trecut, cu 2,2%, la 385,14 milioane lei, în vreme ce cheltuielile de personal ale Conpet au crescut cu peste 25% în 2018, la 140,29 milioane lei.

Celebra Ordonanță 114, care declară sectorul construcțiilor de importanță națională, reduce în același timp taxele datorate statului de către salariații din construții cu procente cuprinse între 35% și 50%. În paralel, costurile angajatorilor însă cresc și doar în cel mai bun scenariu firmele vor putea suporta aceste majorări.

Firmele sunt obligate să transmită în Revisal modificarea contractelor individuale de muncă, survenite în urma majorării salariului minim brut pe țară garantat în plată, în termen de 20 de zile lucrătoare, calculate începând cu 1 ianuarie 2019. Inspecția Muncii avertizează angajatorii să transmită datele în timp, amintind că este vorba atât de salariul minim brut pe țară, cât și de salariul minim brut în domeniul construcțiilor.

Începând cu 1 ianuarie, salariul minim brut lunar este majorat de la 1.900 lei la 2.080 lei, respectiv la 2.350 lei pentru persoane cu studii superioare și minimum 1 an vechime.

Turcia va majora salariul minim lunar cu 26% anul viitor, la 2.020 lire turcești (381 dolari), pentru a compensa deprecierea monedei naționale din acest an, a anunțat Ministerul Muncii de la Ankara, transmit RIA Novosti și Reuters.

Angajatorii din construcții vor fi scutiți de la plata contribuțiilor sociale pentru o perioadă de 10 ani, până la finele anului 2028, iar contribuțiile sociale ale angajaților vor fi diminuate cu 3,75%.

Majorarea cu 100 de euro a salariului minim interprofesional din Franța presupune "o creștere masivă a primei de activitate" care va fi vărsată "de la 5 februarie pentru a completa salariul din ianuarie", a anunțat premierul francez Edouard Philippe într-un interviu acordat ziarului Les Echos publicat duminică seară, relatează AFP.

Salariații BCR, BRD, ING, Raiffeisen și UniCredit și ai câtorva instituții financiare nebancare au noi condiții minimale pe care angajatorii se obligă să le respecte în contractele de muncă. În premieră pentru sectorul financiar-bancar, miercuri a fost semnat un contract colectiv de muncă între patronatele și sindicatele din domeniu.

Spania, a patra economie a zonei euro, va majora cu 22% salariul minim lunar, la 900 de euro (1.019 dolari), a anunțat miercuri premierul Pedro Sanchez, transmite Reuters.

Guvernul a decis majorarea salariului minim de la 1.900 de lei în prezent la 2.080 de lei și a introdus un nivel diferențiat pentru persoanele cu studii superioare, în cazul cărora minimul va fi de 2.350 de lei. Anul acesta, însă, prețurile au crescut accelerat, după măsuri ale Guvernului precum majorarea accizei la carburanți sau creșterile generoase și nu în toate cazurile justificate de salarii acordate angajaților statului. În privat, salariile au crescut mai lent, astfel că inflația a lovit mai tare în această categorie de angajați. În plus, din cei 1,38 milioane de angajați cu salariul minim, aproape toți sunt în sectorul privat, numărul celor de la stat fiind extrem de redus.

Firmele de construcții, ca și producătorii anumitor materiale, vor avea dreptul să introducă un salariu minim net de peste 500 de euro doar pe baza unei declarații pe propria răspundere cum că obțin cel puțin 80% din cifra de afaceri totală din domeniul construcțiilor, dar nu le va fi permis să folosească zilieri. Cu o întârziere de câțiva ani, va fi introdusă certificarea profesională realizată de un organism neutru, fără care constructorii nu vor mai putea efectua nicio lucrare. Firmele prinse că angajează muncitori „la negru“ vor fi declasificate cel puțin 1 an, iar muncitorii vor fi sancționați. Constructorii care nu își îndeplinesc contractele la termen și în condiții de calitate vor fi trecuți la o clasă inferioară de certificare. Prețul contractelor va putea fi actualizat, inclusiv în euro. Plus - mai mulți muncitori străini în România.

Guvernul va fixa pentru sectorul construcțiilor un salariu minim brut lunar de 3.000 de lei, va elimina taxele pe muncă pentru angajatori și va înființa un Fond de Garantare. O altă măsură pregătită este introducerea unui avans obligatoriu pentru orice proiect de construcții. Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii a avertizat, recent, că actuala criză din domeniu ar putea împringe economia în recesiune și au cerut subvenții și facilități fiscale pentru a putea mări salariile muncitorilor și a opri exodul în străinătate. Ieri, autoritățile tocmai au parafat un Memorandum în vederea aducerii de forță de muncă din Vietnam. Profit.ro a relatat anterior, în mai multe rânduri, că antreprenorii români apelează deja la muncitori din diferite țări, inclusiv din Vietnam, invocând lipsa de personal pe piața locală.

Deși Guvernul a stabilit, recent, prin ordonanță, menținerea și pentru 2019 a punctului de amendă la nivelul de 145 de lei, parlamentarii PSD propun acum o nouă modalitate de calcul al punctului de amendă, formulă care ar duce la reducerea cu circa o treime a valorii punctului.

La începutul lunii noiembrie s-a publicat o lege (247/2018) prin care au fost aduse o serie de modificări legislației ce reglementează dreptul de muncă și ședere a cetățenilor străini în România. Cea mai importantă schimbare o reprezintă reducerea salariului minim de încadrare pentru cetățenii străini. Astfel, în acest moment, similar cu angajații români, cetățenii străini pot fi încadrați în muncă în baza unui venit salarial egal cu salariul minim pe economie, față de salariul mediu brut pe economie, pragul minim de încadrare anterior. Tot din perspectiva costului salarial, a fost redus salariul minim de încadrare pentru lucrătorii înalt calificați, de la patru la două salarii medii brute pe economie.

Salariul minim brut din România depășește media regiunii Europei Centrale și de Est, iar în același timp are cea mai ridicată rată efectivă de taxare dintre statele din regiune, de 41,5%, potrivit unei analize Deloitte România.

România are nevoie de un mecanism transparent bazat pe indicatori macroeconomici stabili și predictibili care să determine evoluția salariului minim, potrivit Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), organizație care reprezintă peste 54 000 de companii, cu 1,2 milioane de locuri de muncă și peste 50% din PIB. Acestea susțin creșterea veniturilor și a nivelului de trai, dar atrag din nou atenția că majorările arbitrare, necorelate cu productivitatea, care în România este sub media economiilor competitive, alimentează în final curba inflaționistă.