Premierul Orban a prezentat, marți, trei scenarii de majorare a salariului minim brut pe economie, începând de la 1 ianuarie 2020, dar toate au în vedere o majorare de 7,2%, respectiv de la 2.080 lei la 2.230 lei, adică o majorare de 150 lei brut, respectiv 83 lei net. Fiecare variantă propune diferite mecanisme de creștere anuală a salariului minim. Majorarea se referă, însă, doar salariul minim pe economie pentru persoanele fără studii superioare.
Guvernul va prezenta, săptămâna viitoare, sindicatelor și patronatelor, 3 variante de majorare a salariului minim brut pe economie, începând de la 1 ianuarie 2020, a anunțat, miercuri, ministrul Muncii, Violeta Alexandru, în timp ce vicepremierul Raluca Turcan a precizat că majorarea va ține cont de productivitatea muncii și rata inflației.
Premierul Ludovic Orban susține că până la finele acestei săptămâni vor fi definitivate propunerile pentru formula de calcul al salariului minim, care ar putea crește cu 7,2%. Orban nu a dat mai multe detalii cu privirea la modalitatea de calcul.
Guvernul va relua discuțiile cu partenerii sociali privind majorarea salariului minim brut pe economie, de la 1 ianuarie 2020, a anunțat, luni, premierul Orban, care a precizat că variantele propuse vor fi negociate cu sindicatele și patronatele pe baza unei analize asurpra impactului bugetar și sustenabilității creșterii pentru companii. Potrivit lui Orban, decizia cu privire la nivelul salariului minim de anul viitor va trebui luată la finele lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie.
Producătorul de gaze naturale controlat de stat Romgaz se pregătește de un posibil litigiu în instanță cu consorțiul de firme care execută lucrările de construcție la noua centrală de producție de energie electrică și termică de la Iernut, proiect vital pentru securitatea alimentării cu energie a României și aflat deja în întârziere.
Guvernul demis discută, luni, în primă lectură, deci fără a lua decizia adoptării, majorarea salariului minim brut începând cu 1 ianuarie 2020. Executivul a trimis deja către Consiliul Economic și Social (CES) proiectul de act normativ, dar consiliul nu a avut cvorum săptămâna trecută pentru a acorda avizul. Dăncilă spune că și un nou Guvern nu ar avea motiv pentru care să nu adopte majorarea.
Guvernul demis a trimis deja către Consiliul Economic și Social (CES) proiectul de act normativ prin care salariul minim brut lunar este majorat începând cu anul viiitor.
Guvernul demis pare să pregătească semnarea, săptămâna viitoare, a proiectului prin care salariul minim brut lunar este majorat începând cu anul viiitor, premierul demis Viorica Dăncilă spunând inițial că a pregătit proiecte care să fie aprobate de viitorul Cabinet, dar anunțând ulterior, după o discuție cu sindicatele, că vrea totuși să aprobe actul normativ într-o ultimă ședință înainte de votul de învestitură pentru noul Guvern. Anterior, liderul PNL Ludovic Orban, mandatat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou Cabinet, a atenționat că decizia trebuie, în mod normal, să aparțină viitorului Cabinet.
Programul de guvernare al Partidului Național Liberal prevede, la capitolul Muncă, eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, evaluarea impactului Legii salarizării unitare, cu „restabilirea echilibrului între stat și privat” și stabilirea salariului minim după un mecanism „obiectiv și predictibil”.
Guvernul demis Dăncilă a redactat un proiect care majorează salariul minim brut lunar la 2.262 lei, respectiv la 2.620 lei pentru persoane cu studii superioare și minimum 1 an vechime, începând cu 1 ianuarie 2020, liderul PNL Ludovic Orban, mandatat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou Cabinet, atenționând însă că decizia trebuie, în mod normal, să aparțină viitorului Cabinet.
Guvernul demis Dăncilă se pregătește să propună majorarea salariului minim cu 100 de lei, începând cu anul viitor, Decizia trebuie însă, în mod normal, să aparțină viitorului Cabinet.
Măsura a crescut costurile cu forța de muncă ale firmelor contractoare care lucrează la proiect, nefiind încă limpede nici cum se aplică Ordonanța și nici cum vor fi recuperate aceste costuri suplimentare ale contractorilor și subcontractorilor.
Reprezentanții industriei producătoare de izolatori ceramici de medie și înaltă tensiune au solicitat Ministerului Finanțelor includerea acestui domeniu în categoria companiilor pentru care se aplică scutirea de impozit pentru salariați. Finanțele au arătat, însă, că o astfel de modificare fiscală ar majora deficitul bugetar și ar putea ”să genereze solicitări și din partea altor categorii de contribuabili”.
Cheltuielile cu construcția și întreținerea de creșe și grădinițe pentru angajați vor putrea fi deduse din impozitul anual pe profit, prevede un proiect legislativ. Facilitatea se adresează companiilor cu un număr minim de angajați. Totodată, mamele în concediu de creștere a copilului vor putea lucra ca bone și vor fi plătite de la buget.
Salariul minim brut din sectorul construcțiilor se va situa și anul următor la 3.000 de lei, nivel la care se află și în acest an, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență adoptat de Guvern. De asemenea, Guvernul a aprobat modificări ale Codului Fiscal prin care clarifică calculul cifrei de afaceri în cazul companiilor care aplică pentru facilitățile acordate salariaților firmelor din construcții, dar și în cazul salariilor acordate angajaților care beneficiază de facilitățile fiscale, precizând clar că facilitățile se aplică și atunci când venitul brut este sub 3.000 de lei din cauza unor elemente precum concedii medicale, concedii fără plată, absențe, contracte cu timp parțial, angajări în timpul lunii sau încetări de contract în timpul lunii.
Sumele datorate drept contribuții la sănătate de către persoane care au obținut în perioada iulie 2015-decembrie 2017 venituri sub plafonul de 12 salarii minime brute vor fi anulate printr-o măsură legislativă, conform unei ordonanțe de urgență aprobate marți de Guvern. Potrivit ordonaței, va fi extinsă cu 60 de zile, termen care curge de la intrarea în vigoare a unei ordonanțe pe acest subiect, perioada în care se acordă bonificație de 10% pentru plata anticipată a sumelor stabilite prin deciziile de impunere transmise de ANAF între data de 15 martie și momentul intrării în vigoare a ordonanței.
Cifra de afaceri a companiei a avansat ușor anul trecut, cu 2,2%, la 385,14 milioane lei, în vreme ce cheltuielile de personal ale Conpet au crescut cu peste 25% în 2018, la 140,29 milioane lei.
Celebra Ordonanță 114, care declară sectorul construcțiilor de importanță națională, reduce în același timp taxele datorate statului de către salariații din construții cu procente cuprinse între 35% și 50%. În paralel, costurile angajatorilor însă cresc și doar în cel mai bun scenariu firmele vor putea suporta aceste majorări.
Firmele sunt obligate să transmită în Revisal modificarea contractelor individuale de muncă, survenite în urma majorării salariului minim brut pe țară garantat în plată, în termen de 20 de zile lucrătoare, calculate începând cu 1 ianuarie 2019. Inspecția Muncii avertizează angajatorii să transmită datele în timp, amintind că este vorba atât de salariul minim brut pe țară, cât și de salariul minim brut în domeniul construcțiilor.
Începând cu 1 ianuarie, salariul minim brut lunar este majorat de la 1.900 lei la 2.080 lei, respectiv la 2.350 lei pentru persoane cu studii superioare și minimum 1 an vechime.
Turcia va majora salariul minim lunar cu 26% anul viitor, la 2.020 lire turcești (381 dolari), pentru a compensa deprecierea monedei naționale din acest an, a anunțat Ministerul Muncii de la Ankara, transmit RIA Novosti și Reuters.
Angajatorii din construcții vor fi scutiți de la plata contribuțiilor sociale pentru o perioadă de 10 ani, până la finele anului 2028, iar contribuțiile sociale ale angajaților vor fi diminuate cu 3,75%.
Majorarea cu 100 de euro a salariului minim interprofesional din Franța presupune "o creștere masivă a primei de activitate" care va fi vărsată "de la 5 februarie pentru a completa salariul din ianuarie", a anunțat premierul francez Edouard Philippe într-un interviu acordat ziarului Les Echos publicat duminică seară, relatează AFP.
Salariații BCR, BRD, ING, Raiffeisen și UniCredit și ai câtorva instituții financiare nebancare au noi condiții minimale pe care angajatorii se obligă să le respecte în contractele de muncă. În premieră pentru sectorul financiar-bancar, miercuri a fost semnat un contract colectiv de muncă între patronatele și sindicatele din domeniu.