Guvernul pregătește modificarea legislației în vigoare astfel încât să majoreze sprijinul acordat de stat pentru salarizarea angajaților cultelor religioase, cea mai importantă și mai ″scumpă″ schimbare fiind aceea că suma lunară individuală alocată de la buget pe persoană drept contribuție publică pentru remunerarea personalului neclerical din țară al cultelor va crește de la 2.300 lei în prezent la nivelul salariului minim brut, care acum este de 3.300 lei pe lună și ar putea ajunge la 3.700 lei pe lună din vară.
Până la sfârșitul anului 2024 vor fi ocupate mai mult de 100 de posturi de membrii în consiliile de administrație ale companiilor de stat, a anunțat Mihai Precup, președintele Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Agenția are o platformă funcțională, unde sunt prezentate toate procedurile și anunțurile de selecție pentru consiliile de administrație și unde sunt analizați indicatorii cheie ai întreprinderilor publice, care cumulează la nivelul anului 2022 pierderi totale de 1,2 miliarde lei. Totodată, AMEPIP caută să atragă 20 de specialiști din mediul privat, după ce a detașat doar funcționari din ministere, fără concurs.
Reprezentanții puterii au votat în Senat înființarea, în subordinea Parlamentului, a Institutului pentru Sprijinirea Integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, al cărui președinte, cu rang de secretar de stat, și vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, ar urma să fie numiți chiar de Parlament. Angajații instituției ar urma să fie salarizați și să beneficieze de sporuri identice cu cele ale personalului din aparatul celor două Camere ale Parlamentului.
Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), care va funcționa în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG), va avea 88 de angajați, la care se adaugă un președinte și doi vicepreședinți, fiecare cu câte doi angajați în subordine, ajungându-se astfel la 97 de angajați. Salarizarea personalului AMEPIP se va realiza la nivelul maxim al drepturilor salariale prevăzut pentru funcțiile publice din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, majorat cu 50%, conform unei hotărâri adoptate de Executiv în acest sens și prezentate anterior de Profit.ro. Guvernul a adoptat totodată noi proceduri și criterii privind numirea membrilor consiliilor de administrație sau supraveghere ale companiilor de stat, indicatorii de perfromanță și modul de calcul al indemnizațiilor acestor membri.
Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), care va funcționa în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG), va avea 88 de angajați la care se adaugă un președinte și doi vicepreședinți, fiecare cu câte doi angajați în subordine, ajungându-se astfel la 97 de angajați. Salarizarea personalului AMEPIP se va realiza la nivelul maxim al drepturilor salariale prevăzut pentru funcțiile publice din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, majorat cu 50%, prevede un act normativ pregătit de Executiv în acest sens.
Reprezentanții puterii vor să înființeze, în subordinea Parlamentului, o nouă instituție, numită Departamentul pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, al cărui președinte, cu rang de secretar de stat, ar urma să fie numit chiar de Parlament, iar angajații instituției ar urma să fie salarizați și să beneficieze de sporuri identice cu cele ale personalului din aparatul celor două Camere ale Parlamentului.
Camera Deputaților, în calitate de for decizional al Parlamentului și prin votul majorității de guvernământ, a adoptat majorarea salariilor bugetarilor, de la 1 iulie, cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 și nivelul în plată la finele anului trecut. Parlamentul a decis, totodată, majorarea cu 15% a salariului de bază pentru angajații Ministerului Transporturilor și Ministerului Culturii. Majorarea este acordată pentru ”complexitatea muncii”. De asemenea, legislativul a hotărât și acordarea unui spor de 50% pentru bugetari implicați în proiecte finanțate din fonduri externe rambursabile, cât și aplicarea integrală pentru angajații Parlamentului a legii salarizării unitare a bugetarilor.
Camera Deputaților, în calitate de for decizional al Parlamentului și prin votul majorității de guvernământ, a adoptat majorarea salariilor bugetarilor, de la 1 iulie, cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 și nivelul în plată la finele anului trecut. Parlamentul a decis, totodată, majorarea cu 15% a salariului de bază pentru angajații Ministerului Transporturilor și Ministerului Culturii. Majorarea este acordată pentru ”complexitatea muncii”. De asemenea, legislativul a hotărât și acordarea unui spor de 50% pentru bugetari implicați în proiecte finanțate din fonduri externe rambursabile, cât și aplicarea integrală pentru angajații Parlamentului a legii salarizării unitare a bugetarilor.
Liberalii pregătesc modificarea legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, astfel încât personalul angajat în instituțiile prefectului să fie trecut din categoria funcțiilor teritoriale în categoria funcțiilor de stat, ceea ce presupune majorarea veniturilor acestora, indică documente oficiale consultate de Profit.ro.
Singura ofertă a fost depusă de o asociere condusă de Ernst&Young, alături de Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS), casa de avocatură Radu și Asociații SPARL, Ernst & Young Consulting Malaysia, Ernst & Young Advisory România, DC Communication (subcontractant) și Institutul de Cercetare a Calității Vieții.
O asociere condusă de Ernst&Young a depus singura ofertă în cadrul unei licitații organizată de Ministerul Muncii pentru "servicii de consultanță în cadrul reformei sistemului public de salarizare și a serviciilor de asistență tehnică", care urmărește "elaborarea unui nou cadru legislativ privind sistemului public de pensii". Contractul a fost estimat la 24,32 milioane de lei, fără TVA, pentru o perioadă de 27 luni de la data atribuirii.
Anvelopa salarială în cazul companiilor de stat va fi menținută și anul viitor la nivelul anului 2020, a declarat joi premierul Cîțu, adăugând că noua lege a salarizării va duce la ”blocarea creșterii salarizării”.
Guvernul analizează în prezent ca variante de modificare legii salarizării în sistemul public fie reducerea veniturilor mari prin eliminarea unor sporuri, fie înghețarea cestor venituri și majorarea accelerată a celor mai mici, a declarat ministrul Muncii, Raluca Turcan, într-o emisiune Prima TV, întrebată dacă salariile vor scădea în 2022 prin tăirea unor sporuri.
Premierul Cîțu afirmă că lucrurile nu mai pot continua ca până acum, iar în 2021 urmează să fie efectuate reforme în sistemul public, inclusiv din perspectva salarizării și pensiilor, în ANAF și la companiile de stat, care au acumulat arierate de 63 miliarde lei.
Proiectul de buget de stat elaborat de Guvernul Cîțu prevede reducerea masivă în 2021, cu aproape 89% față de execuția preliminată pe anul trecut, a banilor publici alocați pentru susținerea cultelor religioase, de la circa 249 milioane lei în 2020 la numai 28 milioane lei anul acesta.
Legea salarizării unitare din sistemul public va fi modificată astfel încât sporurile acordate bugetarilor să fie condiționate de performanță, a declarat premierul Cîțu, în urma finalizării unei analize în domeniu. Cîțu spune că sporuri precum cele de ”condiții vătămătoare” sunt date acum doar pentru a scrie la calculator.
Banca Națională a României (BNR) a anulat licitația organizată pentru cumpărarea unei aplicații destinată managementului resurselor umane și salarizare, procedură estimată la 1,85 milioane de lei, fără TVA, pentru 12 luni. Decizia a fost luată din cauză că ofertele depuse sunt inacceptabile și/sau neconforme.
Un proiect de lege inițiat anului trecut de parlamentari UDMR și PSD propunea obligarea tututor angajatorilor să organizeze activitatea de resurse umane și salarizare fie prin desemnarea unor angajați proprii, cu competențe certificate în domeniu, fie prin contractarea unor servicii externe specializate. Parlamentul, prin votul final al Camerei Deputaților, a respins însă marți această obligație ce ar fi revenit firmelor, care vor putea opta să-și organizeze intern activitatea de resurse umane prin asumarea atribuțiilor specifice sau prin identificarea unui angajat care să aibă astfel de atribuții.
Romanian Software, Kapsch, Prodinfo Software, Software Imagination&Vision, Red Point Software Solutions și asocierea Mida Soft Business (lider) și TheCon au depus oferte pentru furnizarea către Banca Națională a României (BNR) a unei soluții software destinată managementului resurselor umane și salarizare. Cu o durată de 12 luni, contractul a fost estimat la 1,85 milioane de lei, fără TVA.
Parlamentul a adoptat, miercuri, un proiect legislativ inițiat de PSD și prin care sunt stabiliți indicatori minimali de salarizare a angajaților, în funcție de studii și pregătire profesională. Scopul proiectului este acela de a garanta o salarizare minimală tututor angajaților după modelul salariului minim introdus în domeniul construcțiilor.
Parlamentul, prin votul final al Camerei Deputaților, a adoptat miercuri un proiect de lege, de modificare și completare a Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în scopul majorării coeficienților de salarizare pentru specialiștii care dețin un titlu oficial de calificare în fizioterapie.
După ce la începtului lunii nu mai puțin de 22 de proiecte de lege au fost lăsate pentru adoptare tacită de către senatori, acum au trecut fără dezbatere peste 100 de proiecte, care vor fi transmise astfel, fără modificări, deputaților. Printre acestea se numără zeci de ordonanțe de urgență, modificări la Codul Penal și Codul Fiscal, introducerea unei grile de salarizare minimală, noi obligații pentru constructuri și locatari sau stabilirea dreptului persoanelor de același sex de a forma o uniune consensuală.
Comisia pentru muncă din Senat a întocmit un raport favorabil, cu recomandarea de a fi adoptat, proiectului legislativ prin care sunt stabiliți indicatori minimali de salarizare a angajaților, în funcție de studii și pregătire profesională. Poiectul, inițiat de PSD și avându-l printre inițiaitori pe ministrul Muncii, are drept scop garantarea unei salarizări minimale tututor angajaților, după modelul salariului minim intridus în domeniul construcțiilor.
Un proiect de lege inițiat la începutul anului de parlamentari UDMR și PSD propunea obligarea tututor angajatorilor să organizeze activitatea de resurse umane și salarizare fie prin desemnarea unor angajați proprii, cu competențe certificate în domeniu, fie prin contractarea unor servicii externe specializate. Senatorii din comisia de muncă, primii care au discutat inițiativa, au eliminat însă din proiectul de modificare a Codului Muncii această obligație, după ce și Guvernul a semnalat că ar conduce la creșterea cheltuielilor pentru angajatori, în special angajatorii mici și mijlocii.
Un proiect legislativ, inițiat de PSD și care îi are printre inițiaitori pe ministrul Muncii, propune stabilirea unor indicatori minimali de salarizare a angajaților, în funcție de studii și pregătire profesională. Scopul propiectului este acela de a garanta o salarizare minimală tututor angajaților după modelul salariului minim introdus în domeniul construcțiilor.