Rezultatele 1 - 25 din 45 pentru "scadere dobanzi"

Inflația va depăși din nou nu doar ținta, ci și prognoza Băncii Naționale a României, cred analiștii bancari. BCR revizuiește în sus estimarea de inflație pentru finele anului. Din cauza deficitului bugetar și a cererii de consum, economiștii estimează că banca centrală nu va mai tăia dobânda cheie în acest an. Pentru anul viitor, perspectivele inflației sunt încurcate și mai mult de incertitudinile fiscale, adică de așteptatele creșteri de taxe și impozite.

Banca Națională a României păstrează nivelurile curente ale dobânzilor, în linie cu așteptările celor mai multor analiști, care anticipau această mișcare din pricina presiunilor inflaționiste venite din creșterea accelerată a creditului de consum și a salariilor, precum și din derapajul fiscal. BNR se așteaptă acum ca inflația la finele anului să fie peste nivelul de 4% pe care îl prognoza în august.

Cei mai mulți analiști se așteaptă ca BNR să mențină neschimbată dobânda în ședința de politică monetară de vineri, dar părerile sunt destul de împărțite. Pe de o parte, creditul de consum crește rapid, situația fiscală e problematică și inflația din sectorul serviciilor e persistentă, pe de altă parte creșterea economică a încetinit mult sub potențial și inflația pare să meargă spre prognoza BNR. Pe deasupra riscurilor interne vin altele externe, cu escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Românii vor plăti rate mai mici la creditele în derulare după ce indicele de referință privind creditele acordate consumatorilor (IRCC) va fi actualizat de la 1 ianuarie. Însă, până atunci debitorii vor plăti rate mai mari până la finele anului curent, cu IRCC la cea mai mare valoare de când a fost introdus. ROBOR a continuat să scadă și a ajuns la nivelul IRCC.

Banca Centrală Europeană ar putea reduce dobânzile la ședința din septembrie, sugerează minuta dezbaterilor de la precedenta ședință, din iulie. BCE este îngrijorată de deteriorarea perspectivelor de creștere economică și vede o persistență a inflației în sectorul serviciilor. O scădere a dobânzii la euro ar putea încuraja Banca Națională a României să vină cu o nouă scădere a dobânzilor la lei.

Banca Națională a României a tăiat dobânda cheie, încurajată de scăderea inflației în prima jumătate a acestui an. Pe de altă parte, banca centrală semnalează riscurile și incertitudinile mari venite din deficitul bugetar ridicat, în condițiile creșterii salariilor și pensiilor. Un alt risc fundamental vine din deficitul extern ridicat, care pune presiune pe cursul de schimb, deși aceasta este estompată acum de intrările de fonduri europene.

Rata anuală a inflației a crescut la 5,4% în iulie, de la 4,9% în iunie, în principal ca urmare a scumpirii combustibililor, pe fondul creșterii accizei de la 1 iulie, dar și a creșterii cu circa 1% a facturilor la curent și gaze. S-au scumpit de asemenea și alimentele și serviciile.

Banca Națională a României a profitat de fereastra de oportunitate din vară pentru a veni cu două mici reduceri ale ratei cheie, înainte de o toamnă care s-ar putea dovedi dificilă, inclusiv cu potențiale ieșiri de capital, susține guvernatorul Mugur Isărescu. El subliniază și că nu se poate vorbi de un ciclul de relaxare monetară, chiar dacă inflația este în scădere, câtă vreme deficitul bugetar este unul ridicat. Părerile analiștilor cu privire la următorii pași ai BNR sunt împărțite.

Banca Națională a României a redus cu 0,25 puncte procentuale dobânda cheie, pentru a doua ședință de politică monetară la rând și ultima din această vară, în timp ce analiștii se așteptau ca banca centrală să ia o pauză, în contextul riscurilor și incertitudinilor din economie. BNR menționează riscurile mari venite din politica fiscală, dar consideră că inflația mai redusă reclamă scăderea dobânzilor.

Banca Națională a României explică pasul „prudent” de reducere a dobânzii cheie prin riscurile mari prezente în economie, în special cele venite din zona fiscal-bugetară. Creșterea salariilor la stat și a salariului minim este de așteptat să pună presiune și pe salariile din privat, ceea ce duce la creșterea cererii de consum, în condițiile în care economia este așteptată oricum să accelereze. Totuși, BNR vede o inflație într-o scădere mai pronunțată decât anticipa în primăvară.

Rata anulă a inflației a scăzut în iunie la 4,9%, față de 5,1% în luna precedentă, și la cel mai redus nivel de după iulie 2021. Inflația lunară a fost de 0,24%, peste nivelul din precedentele două luni.

Excedentul de lichiditate înregistrat de sistemul bancar în raport cu Banca Națională a României a crescut în iunie la al doilea cel mai ridicat nivel istoric. Banii mulți din piață vor alimenta scăderea dobânzilor practicate de bănci, pe măsură ce BNR reduce dobânzile de referință.

Banca Națională a României a tăiat cu 0,25 puncte procentuale la 6,75% rata dobânzii de politică monetară. În același pas au fost reduse și rata facilității de depozit, la 5,75% și cea a facilității de credit, la 7,75%. Este prima scădere a dobânzilor BNR după ianuarie 2021 și era larg anticipată de analiști, în contextul scăderii inflației până spre 5%. BNR vine din nou cu avertismente în ceea ce privește situația fiscală și creșterea salariilor.

Rata anuală a inflației a scăzut în mai la 5,1% pe an, de la 5,9% în aprilie, mai rapid decât în prognoza băncii centrale, pe fondul ieftinirii gazelor și legumelor. Prețurile au scăzut ușor față de aprilie. O analiză mai detaliată la nivelul coșului de consum arată că presiunile de creștere a prețurilor au rămas extinse, ceea ce complică calendarul BNR a mult-așteptatelor reduceri de dobânzi.

Banca Națională a României va lua deciziile în funcție de datele economice publicate, spune guvernatorul Mugur Isărescu. După ce a lăsat în ofsaid analiștii, după ce a spus destul de clar că banca așteaptă două luni cu inflație în scădere, pentru a reduce rata cheie – ceea ce ar fi trebuit să se întâmple la ședința de luni -, Isărescu dă acum semnale că, dacă inflația va scădea în continuare, o reducere a dobânzilor ar putea veni în iulie.

Rata anuală a inflației s-a redus la 5,9% în aprilie comparativ cu anul precedent, față de 6,6% în martie. Prețurile aproape au stagnat în termeni lunari, cu influență mare din partea electricității și gazelor, care s-au ieftinit substanțial și au tras în jos categoria mărfurilor nealimentare.

Cei mai mulți analiști bancari estimează că Banca Națională a României va reduce dobânda cheie în ședința de luni, 13 mai. Doar că pe măsură ce ne-am apropiat de data ședinței, unii analiști nu mai sunt chiar atât convinși că BNR va veni acum cu prima reducere din ultimii trei ani, iar alții cred că aceasta va fi amânată. Peisajul s-a complicat după adâncirea derapajului fiscal la început de an și accelerarea consumului, peste care se suprapune calendarul electoral, dar și faptul că la BNR se va alege noua conducere, care ar putea fi tot cea de acum.

Rata anuală a inflației a scăzut la 6,6% pe an în martie, de la 7,2% în februarie, respectiv 14,5% în martie 2023. Este cea de-a doua scădere consecutivă a ratei inflației, după o dinamică peste așteptări la începutul anului, generată de creșterea fiscalității, care deschide drumul BNR pentru reducerea ratei cheie în mai, prima din acest ciclu monetar. Analiștii așteptau o scădere ceva mai redusă a ratei anuale.

Banca Națională a României a păstrată nemodificată dobânda cheie, în linie cu așteptările analiștilor. BNR este îngrijorată de evoluțiile fiscal-bugetare, în condițiile execuției bugetare care arată un deficit record în primele două luni ale anului, precum și de creșterea ridicată a salariilor din economie.

Cât înseamnă scăderea IRCC și a ROBOR într-o rată. Știm și care va fi valoarea IRCC valabilă de la 1 iulie până la 30 septembrie

Banca Națională a României a păstrat dobânda cheie la 7% pe an, în linie cu așteptările analiștilor. După o scădere peste așteptări a inflației pe finele anului trecut, banca centrală se așteaptă la o reaccelerare a inflației în debutul lui 2024, ca urmare a creșterii taxării de către guvern, dar și ca inflația să încetinească mai rapid ulterior.

Banca Națională a României este așteptată din nou de către analiști să mențină dobânda cheie al ședința de politică monetară din 13 februarie. Din mai ar putea veni însă prima scădere a dobânzii cheie, deși relaxarea de facto a condițiilor monetare a început deja prin excedentul record de lichiditate.

Românii cu credite cu rata curentă variabilă în funcție de ROBOR vor beneficia de o scădere a plăților lunare la actualizarea de la 1 ianuarie. Cei cu credite ajustate în funcție de indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) mai au de așteptat până la 1 aprilie pentru a vedea o scădere a dobânzilor. Ratele lunare cu adevărat mai mici vor veni însă abia după ce banca centrală va reduce dobânda cheie.

Acțiunile europene s-au depreciat în prima parte a tranzacțiilor joi, în linie cu evoluția din piețele de capital din SUA și Asia, în contextul în care optimismul privind o reducere rapidă a dobânzilor de către Fed se diminuează, iar traderii și-au redus pozițiile înaintea weekendului prelungit de Crăciun.

Bitcoin a înregistrat cea mai abruptă scădere din ultimele aproape patru luni, în contextul în care investitorii își marchează profiturile, la finele unui an în care prețurile au crescut cu peste 150%.