Scopul închirierii de capacități modulare de producție de energie termică este compensarea pierderile mari din rețeaua de transport și distribuție a Termoenergetica, precum și a distanței mari dintre CET Sud și nord-estul Bucureștiului, care afectează continuitatea și calitatea alimentării cu căldură și apă caldă a locuitorilor din această zonă.
Ministerul Energiei vrea să secretizeze în premieră documentul conținând analiza estimativă și măsurile privind funcționarea Sistemului electroenergetic național (SEN) în perioada noiembrie 2020-martie 2021, inclus ca anexă într-un proiect de hotărâre de Guvern care se adoptă înaintea fiecărei ierni, de aprobare a măsurilor privind nivelul de siguranță și securitate în funcționare a SEN și de realizare a stocurilor de siguranță ale SEN în ceea ce privește combustibilii și volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada menționată.
Ministrul PNL al Energiei, Virgil Popescu, a declarat luni la Parlament că, din punctul său de vedere, nu se pune problema renunțării la subvențiile pe care primăriile le acordă operatorilor de termoficare centralizată din bugetele locale, pentru că aceste subvenții sunt menite să acopere pierderile tehnologice din rețele, nefiind normal ca cetățenii să suporte aceste pierderi pe facturi.
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) aplicată căldurii și apei calde livrate de sistemele centralizate de termoficare consumatorilor casnici urmează să scadă de la 19% în prezent la 5% din 13 ianuarie anul viitor, potrivit unei modificări legislative adoptate de Parlament la finalul lunii iunie.
Fondul Proprietatea, care deține aproape 20% din acțiunile companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, și-a reevaluat în creștere cu peste 8% (418 milioane lei) participația în primul trimestru al anului, de la circa 5,129 la 5,547 miliarde lei, ducând astfel estimarea privind valoarea totală a companiei la aproximativ 27,8 miliarde lei.
Scumpirea galopantă a certificatelor CO2 este o problemă tot mai mare pentru companiile energetice românești, Guvernul fiind nevoit să acorde în acest scop un ajutor de stat masiv Complexului Energetic Oltenia, de peste 241 milioane euro.
Anul trecut, Parlamentul a modificat Legea apelor la inițiativa PSD, obligând inclusiv compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, să își instaleze echipamente de măsură a apei utilizate în hidrocentrale, în caz contrar urmând să plătească taxa pe apă la contravaloarea debitului maxim autorizat, ceea ce i-ar fi majorat acest cost cu peste 600 milioane lei pe an.
Cu cât prețul plătit de RADET pe agentul termic livrat de ELCEN este mai mare, cu atât crește necesarul de subvenții de la bugetul local al Capitalei pentru Regie, câtă vreme nu se dorește scumpirea gigacaloriei plătite de populație.
În România, proiectul de lege care interzice debranșările de la sistemele centralizate de încălzire și instalările de centrale de apartament în zone declarate de primării ca fiind zone unitare de încălzire nu a mai prins anul trecut votul final în Camera Deputaților înainte de vacanța parlamentară, însă se află în continuare pe ordinea de zi a Camerei.
Profit.ro a scris pe 6 decembrie, citând un document oficial, că CGMB ar putea supune la vot în curând o propunere a RADET de majorare a prețului la energie termică pe care consumatorii bucureșteni îl plătesc efectiv pe facturile lor lunare de căldură și apă caldă. Sursa citată releva că, încă din octombrie, RADET a propus Primăriei "ajustarea urgentă a tarifelor finale (la consumator) astfel încât veniturile totale obținute din prestarea serviciului public de termoficare să acopere toate cheltuielile de producție, transport și distribuție a agentului termic", fără să se precizeze dacă este vorba de consumatorii noncasnici, adică de firme și instituții, sau/și de cei casnici.
RADET a propus Primăriei "ajustarea urgentă a tarifelor finale (la consumator) astfel încât veniturile totale obținute din prestarea serviciului public de termoficare să acopere toate cheltuielile de producție, transport și distribuție a agentului termic", fără să se precizeze dacă este vorba de consumatorii noncasnici, adică de firme și instituții, sau/și de cei casnici.
În plus, planul de reorganizare a ELCEN conține mai multe măsuri care prezintă riscul de a fi declarate elemente de ajutor de stat ilegal, cum ar fi chiar asumarea de către Primărie a plății creanței ELCEN asupra RADET sau transferul contra cost al activelor și operațiunilor ELCEN către Compania Municipală Energetica.
Acest mecanism de plată în avans a gazelor necesare alimentării termocentralelor care produc energie termică pentru sistemele centralizate municipale de termoficare, accesibil tuturor primăriilor din țară, a fost pus în practică și în ultimele 2 ierni, fiind introdus ca posibilitate legală de către Guvern printr-o OUG adoptată în toamna lui 2016. Scopul a fost acela ca CET-urile, multe dintre ele afectate de mari probleme financiare, să nu mai acumuleze datorii masive către furnizorii de gaze. Atât ELCEN, cât și RADET, se află în insolvență.
Iarna trecută, consumul foarte mare de gaze, determinat de temperaturile scăzute, precum și reducerea amplă a livrărilor Gazprom au făcut ca indicatorul de siguranță al sistemului național de transport al gazelor să scadă mai multe zile sub limita de funcționare la parametri normali. Iarna aceasta, un singur producător de energie mai poate interveni pentru a compensa un eventual deficit de alimentare.
Guvernul acordă primăriilor împrumuturi în valoare totală de până la 450 milioane lei din banii din privatizări înregistrați în contul curent general al Trezoreriei Statului, pentru finanțarea unor cheltuieli curente de asigurare a furnizării energiei termice în sezonul rece, în condițiile în care resursele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Executivului sunt insuficiente în acest scop.
Guvernul va acorda primăriilor împrumuturi în valoare totală de până la 450 milioane lei din banii din privatizări înregistrați în contul curent general al Trezoreriei Statului, pentru finanțarea unor cheltuieli curente de asigurare a furnizării energiei termice în sezonul rece, în condițiile în care resursele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Executivului sunt insuficiente în acest scop.
Planul de reorganizare a ELCEN, cel mai mare producător de energie termică al Capitalei, vital pentru soarta întregului sistem de încălzire centralizată din București, a fost votat astăzi de către creditori, conform surselor Profit.ro, compania scăpând astfel, la acest moment, de spectrul falimentului.
Adunarea creditorilor ELCEN în care va fi supusă la vot aprobarea Planul de reorganizare a celui mai mare producător de energie termică al Capitalei, vital pentru soarta întregului sistem de încălzire centralizată din București, este astăzi. O eventuală oprire a furnizării agentului termic, mai ales în sezonul rece, ar pune în pericol integritatea fizică a 1,2 milioane de locuitori și funcționarea instituțiilor de stat. UPDATE: planul de reorganizare a fost votat de creditori.
Primăriile și asociațiile de dezvoltare comunitară care dețin sisteme centralizate de încălzire (SACET) vor fi obligate să scumpească gigacaloria în cazul în care furnizorii de gaze naturale și energie electrică ai acestor sisteme majorează prețurile de furnizare, prevede noua lege a termiei, adoptată recent de Parlament și aflată în prezent în procedură de reexaminare.
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, că solicită Guvernului o serie de măsuri necesare îmbunătățirii situației termoficării din București, printre care plafonarea prețului la gaze naturale, reluând astfel o idee promovată în iulie de Darius Vâlcov, consilierul premierului Dăncilă, și concretizată ulterior printr-un proiect de hotărâre de guvern în acest sens elaborat de ministerele Finanțelor și Energiei, la care însă s-a renunțat ulterior.
După cum a relatat Profit.ro, cei mai mari creditori ai producătorului de energie termică Electrocentrale București (ELCEN), principalul furnizor de agent termic al RADET București, au discutat recent posibilitatea ca ELCEN să întrerupă furnizarea de energie termică către RADET ca urmare a faptului că Regia, controlată de municipalitatea Capitalei, a acumulat restanțe la plata facturilor datorate ELCEN în valoare totală de peste 124 milioane lei în perioada aprilie-iulie 2018.
Compania invocă creșterea cu 7,87% a costurilor cu energia electrică și cu 5% a celor de personal, precum și avansul cheltuielilor de amortizare, urmare a unei reevaluări a activelor, și sporirea costului îndatorării pentru finanțarea obiectivelor de investiții care aparțin domeniutui public at statului.
Concesionarul serviciului public de apă potabilă și canalizare din Capitală pune majorarea de tarife pe seama inflației, deprecierii leului față de euro și majorării salariului minim pe economie. De la anul, însă, scumpirea ar putea fi anulată de reducerea TVA pentru acest serviciu de la 19% la 9%, adoptată recent de Parlament.
Posibila schimbare de plan vine după ce, după cum Profit.ro a relatat în mai multe rânduri, procesul de cumpărare de către Primăria Capitalei a acțiunilor Ministerului Energiei la ELCEN s-a dovedit a fi extrem lent, lentoare care amenință să compromită întregul proces de reorganizare a sistemului centralizat de încălzire din București.
Administratorul judiciar provizoriu al ELCEN, KPMG Restructuring, avertiza încă din octombrie anul trecut că intenția comună a Ministerului Energiei și a Primăriei Municipiului București de a salva "la pachet", prin fuziune, cele două structuri în prezent insolvente care asigură încălzirea în sistem centralizat a bucureștenilor, ELCEN și RADET, riscă să eșueze.