Acest mecanism de plată în avans a gazelor necesare alimentării termocentralelor care produc energie termică pentru sistemele centralizate municipale de termoficare, accesibil tuturor primăriilor din țară, a fost pus în practică și în ultimele 2 ierni, fiind introdus ca posibilitate legală de către Guvern printr-o OUG adoptată în toamna lui 2016. Scopul a fost acela ca CET-urile, multe dintre ele afectate de mari probleme financiare, să nu mai acumuleze datorii masive către furnizorii de gaze. Atât ELCEN, cât și RADET, se află în insolvență.
Iarna trecută, consumul foarte mare de gaze, determinat de temperaturile scăzute, precum și reducerea amplă a livrărilor Gazprom au făcut ca indicatorul de siguranță al sistemului național de transport al gazelor să scadă mai multe zile sub limita de funcționare la parametri normali. Iarna aceasta, un singur producător de energie mai poate interveni pentru a compensa un eventual deficit de alimentare.
Guvernul acordă primăriilor împrumuturi în valoare totală de până la 450 milioane lei din banii din privatizări înregistrați în contul curent general al Trezoreriei Statului, pentru finanțarea unor cheltuieli curente de asigurare a furnizării energiei termice în sezonul rece, în condițiile în care resursele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Executivului sunt insuficiente în acest scop.
Guvernul va acorda primăriilor împrumuturi în valoare totală de până la 450 milioane lei din banii din privatizări înregistrați în contul curent general al Trezoreriei Statului, pentru finanțarea unor cheltuieli curente de asigurare a furnizării energiei termice în sezonul rece, în condițiile în care resursele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Executivului sunt insuficiente în acest scop.
Guvernul vrea să modifice legislația subvenționării cogenerării de înaltă eficiență, după ce multe CET-uri care alimentează sistemele centralizate municipale de încălzire a populației au început să se confrunte cu probleme financiare din cauza majorărilor ample de prețuri la gazele naturale pe care le folosesc ca materie primă și la certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pe care sunt obligate să le achiziționeze. Efectul - pregătit chiar pentru acest an. Contribuția pentru cogenerare reprezintă 2,2% din valoarea unei facturi de energie electrică achitată de un consumator final. Profit.ro a anunțat anterior că Guvernul analizează posibilitatea introducerii unui nou sistem, diferit, de subvenționare a cogenerării.
Planul de reorganizare a ELCEN, cel mai mare producător de energie termică al Capitalei, vital pentru soarta întregului sistem de încălzire centralizată din București, a fost votat astăzi de către creditori, conform surselor Profit.ro, compania scăpând astfel, la acest moment, de spectrul falimentului.
Adunarea creditorilor ELCEN în care va fi supusă la vot aprobarea Planul de reorganizare a celui mai mare producător de energie termică al Capitalei, vital pentru soarta întregului sistem de încălzire centralizată din București, este astăzi. O eventuală oprire a furnizării agentului termic, mai ales în sezonul rece, ar pune în pericol integritatea fizică a 1,2 milioane de locuitori și funcționarea instituțiilor de stat. UPDATE: planul de reorganizare a fost votat de creditori.
Primăriile și asociațiile de dezvoltare comunitară care dețin sisteme centralizate de încălzire (SACET) vor fi obligate să scumpească gigacaloria în cazul în care furnizorii de gaze naturale și energie electrică ai acestor sisteme majorează prețurile de furnizare, prevede noua lege a termiei, adoptată recent de Parlament și aflată în prezent în procedură de reexaminare.
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, că solicită Guvernului o serie de măsuri necesare îmbunătățirii situației termoficării din București, printre care plafonarea prețului la gaze naturale, reluând astfel o idee promovată în iulie de Darius Vâlcov, consilierul premierului Dăncilă, și concretizată ulterior printr-un proiect de hotărâre de guvern în acest sens elaborat de ministerele Finanțelor și Energiei, la care însă s-a renunțat ulterior.
După cum a relatat Profit.ro, cei mai mari creditori ai producătorului de energie termică Electrocentrale București (ELCEN), principalul furnizor de agent termic al RADET București, au discutat recent posibilitatea ca ELCEN să întrerupă furnizarea de energie termică către RADET ca urmare a faptului că Regia, controlată de municipalitatea Capitalei, a acumulat restanțe la plata facturilor datorate ELCEN în valoare totală de peste 124 milioane lei în perioada aprilie-iulie 2018.
Posibila schimbare de plan vine după ce, după cum Profit.ro a relatat în mai multe rânduri, procesul de cumpărare de către Primăria Capitalei a acțiunilor Ministerului Energiei la ELCEN s-a dovedit a fi extrem lent, lentoare care amenință să compromită întregul proces de reorganizare a sistemului centralizat de încălzire din București.
Administratorul judiciar provizoriu al ELCEN, KPMG Restructuring, avertiza încă din octombrie anul trecut că intenția comună a Ministerului Energiei și a Primăriei Municipiului București de a salva "la pachet", prin fuziune, cele două structuri în prezent insolvente care asigură încălzirea în sistem centralizat a bucureștenilor, ELCEN și RADET, riscă să eșueze.
Planul de reorganizare prevede majorarea încă de anul acesta, cu peste 7%, a prețului mediu cu care Regia vinde gigacaloria către consumatori, coroborată însă cu creșterea cu 15% și a subvențiilor de la bugetul local al Capitalei destinate păstrării actualului tarif de facturare pentru clienții casnici.
Față de bugetul aprobat pentru 2017, veniturile ELCEN au fost mai mari cu aproape 5%, iar cheltuielile – mai mici cu aproape 11%, "urmare a optimizării și monitorizării continue a acestora în vederea obținerii unei performanțe financiare superioare", se arată într-un raport recent al administratorului judiciar provizoriu al companiei, KPMG Restructuring.
Construcțiile speciale ale RADET, cum ar fi centralele și punctele termice, au o valoare brută contabilă de 178,44 milioane lei, o valoare netă contabilă de 81,25 milioane lei și o valoare de piață estimată la 81,05 milioane lei, însă nu mai valorează nimic în caz de faliment și întrerupere a activității de operare a sistemului centralizat de încălzire din Capitală.
Energia termică livrată de RADET clienților noncasnici din București s-a scumpit, de la 1 octombrie 2017, cu 47,81% pentru cei care se alimentează cu căldură din puncte termice urbane și centrale termice și cu 47,53% pentru cei care primesc agent termic prin puncte termice proprii, după intrarea în vigoare a noilor prețuri de facturare practicate de Regie față de firme și instituții, aprobate de CGMB.
CGMB a aprobat în septembrie majorarea generală, cu peste 30%, a tarifelor RADET București, însă prețul de facturare, plătit efectiv de către consumatorii casnici din Caputală, a rămas neschimbat, majorarea urmând să fie suportată de la bugetul local, prin creșterea sumei anuale alocate ca subvenție cu 151 milioane lei.
Firmele din București vor plăti pentru încălzire facturi majorate cu aproape 50%, conform calculelor Profit.ro, fără ca această creștere să fie compensată prin subvenții. Noile tarife vor trebui achitate din iarna aceasta și vor fi menținute 4 ani, inclusiv pentru acoperirea pierderilor înregistrate de RADET în 2015, 2016 și în prima jumătate a acestui an. Nici după acest interval, însă, tarifele nu vor reveni la nivelul actual.
Ministerul Energiei a elaborat deja proiectul programului de siguranță pentru alimentarea cu energie electrică și termică a României în iarna care vine și estimează o creștere cu 1,1% a consumului de energie electrică în intervalul noiembrie 2017 – martie 2018, față de perioada corespunzătoare anterioară, dar și o majorare cu peste 34% a costurilor estimate ale centralelor în cogenerare cu achiziția de combustibili.
Principalul argument cu care RADET a solicitat majorarea tarifelor este creșterea prețurilor cu care Regia cumpără agent termic de la producători, din care cei mai importanți sunt CET-urile Electrocentrale București (ELCEN). Aceste prețuri s-au majorat cu procente cuprinse între 24% și peste 30% din 2011 încoace, ultima oară de la 1 iulie anul acesta.
Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din municipiul București, aflată spre aprobare pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București (CGMB) de vineri, conține o schiță de plan privind instalarea de panouri solare pe blocurile de locuințe și pe alte clădiri înalte din Capitală, care să fie utilizate la prepararea apei calde pentru bucureșteni.
Tariful la energie termică fără TVA pentru consumatorii casnici din Capitală ar putea fi majorat cu 5,7% anul acesta, de la 30,72 euro/gigacalorie la 32,47 euro/gigacalorie, ajungând la 35,80 euro/Gcal în 2018, 40,22 euro/Gcal în 2020, 46,05 euro/Gcal în 2022 și 50,72 euro/Gcal în 2024.
Tariful la energie termică fără TVA plătit de consumatorii casnici din București poate fi majorat cu 5,7% anul acesta, de la 30,72 euro/gigacalorie la 32,47 euro/gigacalorie, ajungând la 35,80 euro/Gcal în 2018, 40,22 euro/Gcal în 2020, 46,05 euro/Gcal în 2022 și 50,72 euro/Gcal în 2024.
Gazele vor fi cu peste 30% mai scumpe în 2030, comparativ cu nivelul de anul trecut, estimează Proiectul Strategiei energetice naționale. Cu toate acestea, în document se afirmă că nivelul de trai al gospodăriilor populației va crește, în intervalul respectiv, "într-un ritm cel puțin egal cu cel al creșterii prețurilor, astfel încât nivelul general de sărăcie energetică nu va crește din pricina prețului gazului natural".