Rezultatele 26 - 50 din 114 pentru "scumpire gaze"

Guvernul modifică OUG nr. 114/2018 incluzând centralele de producție de energie termică ce livrează agent termic sistemelor locale de încălzire centralizată a populației (SACET) pe lista clienților care trebuie aprovizionați cu prioritate de către producătorii interni cu gaze românești la prețul plafonat de 68 lei/MWh.

Necesitatea ca doar unii consumatori casnici, cu venituri sub un anumit prag și definiți ca atare drept vulnerabili, să beneficieze de o formă sau alta de sprijin la plata facturilor la gaze, iar pentru ceilalți prețul să fie liberalizat, pare a fi un aspect asupra căruia atât producătorii, cât și furnizorii de gaze, sunt de acord.

Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, care a liberalizat în 2016 prin ordonanță de urgență prețul de vânzare a gazelor de la producătorii interni către furnizori, spre nemulțumirea celor din urmă, spune acum, din postura de director adjunct al unuia dintre cei mai mari furnizori de gaze din România, că, totuși, ordonanța de liberalizare din 2016 nu a fost o greșeală și, în plus, că era de așteptat ca recenta plafonare a prețului prin OUG 114 să ducă la declanșarea procedurii de infringement din partea Comisiei Europene.

Comisia Europeană atenționează România că sistemul prețurilor angro reglementate nou introduse pe piața gazelor este contrar cerințelor juridice ale UE și nu este adecvat pentru atingerea în mod sustenabil a obiectivului de a proteja consumatorii casnici împotriva creșterilor excesive de preț.

Administrația Prezidențială a lansat o licitație de achiziție de gaze naturale pentru asigurarea căldurii și a apei calde la Palatul Cotroceni pe o perioadă de doi ani, începând din vară și până la sfârșitul lunii mai a anului 2021, estimând că va avea nevoie de o cantitate totală cifrată între un minim de 9.410 MWh și un maxim de 13.280 MWh.

Potrivit proiectului de buget pe 2019, statul român a încasat în 2018 venituri din dividende de la companii la care este acționar în sumă totală de 7,11 miliarde lei, în creștere cu 32% față de 2017, și estimează pentru anul în curs încasări din această sursă în scădere doar ușoară, la 6,83 miliarde lei.

Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, liderul ALDE, și posibil candidat la președinție, și-a ținut promisiunile făcute public companiilor energetice, partidul său introducând ca amendament la OUG nr. 114/2018 eliminarea taxei de 2% pe cifra de afaceri a companiilor, încasată de ANRE și majorată de 20 de ori la finalul anului trecut.

Biroul de Resurse Energetice al Departamentului de Stat de la Washington a lansat la București un program de asistență pentru autoritățile românești din sectorul de țiței și gaze, care a mai fost derulat în special în țări din Africa. Adjunctul Biroului a prezentat programul într-o întâlnire restrânsă cu presa, la care a salutat felul în care președinția românească a Consiliului UE a gestionat dosarul Nord Stream 2.

Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și al ALDE, partid din coaliția de guvernare, totodată posibil candidat la Președinție, a declarat miercuri, în debutul unei întâlniri cu reprezentanți ai Centrului Român al Energiei, organizație care reunește peste 20 dintre cele mai importante companii din industria energetică românească, că a vorbit cu premierul Dăncilă pe tema taxei de 2% pe cifra de afaceri anuală a operatorilor din energie introdusă prin OUG nr. 114/2018 și că această taxă ar putea fi eliminată.

În plus, Niculae Havrileț, consilier al ministrului Energiei Anton Anton și fost șef al ANRE, a reiterat propunerea ministrului de modificare a OUG 114, prin exceptarea producătorilor de energie pe bază de cărbune, precum Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, de la plata contribuției bănești către Autoritate de 2% din cifra de afaceri anuală, majorată de 20 de ori de anul acesta, de la nivelul anterior de doar 0,1%.

Lipsa politicilor fiscale și de reglementare adecvate din România a descurajat grupul austriac OMV, prin subsidiara sa românească OMV Petrom, în a lua decizia finală de investiție în proiectul offshore de producție de gaze Neptun Deep din apele teritoriale românești ale Mării Negre, la care este partener de concesiune cu americanii de la ExxonMobil, a declarat recent Manfred Leitner, membru al board-ului OMV responsabil cu operațiunile downstream.

Avalanșa de acte normative menite a descuraja producția și subvenționa consumul, adoptate anul trecut de guvern și Parlament, își face efectul mai rapid decât credeau guvernanții, înainte chiar de publicarea OUG 114. Astfel, importul de gaze naturale din Rusia din luna noiembrie 2018 s-a majorat cu 45% față de perioada similară a anului precedent, ajungând la un volum de 1,83 TWh. Prețul de import a crescut la rândul său cu 40%, arată ultimele date publicate de ANRE.

În România, proiectul de lege care interzice debranșările de la sistemele centralizate de încălzire și instalările de centrale de apartament în zone declarate de primării ca fiind zone unitare de încălzire nu a mai prins anul trecut votul final în Camera Deputaților înainte de vacanța parlamentară, însă se află în continuare pe ordinea de zi a Camerei.

Astăzi, chiar la această oră, la sediul ANRE are loc o ședință cu companiile energetice la care se discută proiectele de legislație secundară ale ANRE referitoare la asigurarea furnizării de energie electrică pentru clienții casnici ai furnizorilor de ultimă instanță, în condiții reglementate. Deși inițial se anunțase că presa va avea acces la discuții, în cele din urmă s-a decis ca acestea să se desfășoare cu ușile închise.

Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) afirmă că insinuările din ultimul discurs al liderului PSD Liviu Dragnea referitoare la creșteri nefondate de prețuri și la eludarea plății taxelor de către multinaționalele din România "contravin realității" și sunt "extrem de grave", iar Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) spune că eventuala introducere a unui impozit pe cifra de afaceri a companiilor energetice, sugerată de Dragnea, "ar avea efecte devastatoare" nu numai pentru sectorul energetic, ci și pentru întreaga economie românească.

După cum arăta Profit.ro într-o analiză din vară, proiectele Rusiei de construire de conducte internaționale care să asigure noi rute pentru transportul exporturilor de gaze naturale ale gigantului Gazprom către clienții din Europa, prin ocolirea conductelor magistrale ale Ucrainei, cu care Kremlinul se află în conflict din 2014, de la anexarea peninsulei Crimeea, ar putea afecta și România. Încasările de la Gazprom din tarife de tranzit către sudul Europei al gazelor rusești intrate în țară din Ucraina reprezintă aproape o cincime din rulajul Transgaz.

RADET a propus Primăriei "ajustarea urgentă a tarifelor finale (la consumator) astfel încât veniturile totale obținute din prestarea serviciului public de termoficare să acopere toate cheltuielile de producție, transport și distribuție a agentului termic", fără să se precizeze dacă este vorba de consumatorii noncasnici, adică de firme și instituții, sau/și de cei casnici.

Afirmația se bazează pe rezultatele unui sondaj recent realizat în mai multe țări europene, între care România. E.ON susține majorarea prețului certificatelor CO2 impuse de legislația UE poluatorilor industriali, după ce, în urmă cu 2 ani, a scăpat de activele de producție de energie convențională, încărcate cu povara reglementărilor și costurilor de mediu obligatorii la nivel european.

Debranșările de blocuri și deconectările de apartamente de la sistemele centralizate municipale de termoficare (SACET) nu vor mai fi permise decât în afara arealelor din localități decretate de primării ca fiind zone unitare de încălzire prin astfel de sisteme centralizate. În plus, TVA pe căldura și apa caldă livrate populației prin sisteme centralizate scade de la 19% la 5%. În paralel, sunt reluate idei împotriva proprietarilor de apartamente cu centrale termice individuale în principal pentru a proteja RADET, aflat în insolvență de 2 ani.

Qatarul, a patra sursă de importuri de gaze a Uniunii Europene și principalul exportator de LNG în comunitatea europeană, se va retrage din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) de la 1 ianuarie 2019, pentru a se concentra pe producția de gaze naturale, în condițiile în care are printre cele mai mici producții de țiței din OPEC, transmite Bloomberg.

Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) spune că eventuala adoptare a măsurilor de înăsprire a fiscalității suportate de producătorii de gaze naturale discutate în Comisia de Industrii a Camerei Deputaților și prezentate de Profit.ro aici ar fi neconstituțională, ar scumpi gazele la consumatori, ar reduce veniturile bugetare, ar descuraja investițiile în explorare și exploarare și ar afecta securitatea energetică a țării.

În plus, rectificarea bugetară prevede compensarea parțială a minusurilor mari de încasări din TVA și accize, de peste 3 miliarde lei, cu încasări suplimentare din dividende de la companii de stat, în special energetice, estimate la aproape 2 miliarde lei.

Impozitul pe profit pentru companiile petrochimice ar putea fi redus de la 16 la 10% pentru sume de până la 10 milioane lei, iar salariații din industria petrochimică ar putea deveni, din punct de vedere fiscal, noii "IT-iști" ai României, prin aplicarea și în cazul lor a scutirii de impozitul pe veniturile salarii. Potrivit ultimelor date INS, în septembrie 2018, salariul mediu brut în industria chimică era de 4.724 lei pe lună, cel net – de 2.824 lei, iar efectivul total de salariați depășea 25.000 de persoane.

Legea venitului minim de incluzine modifică radical sistemul de subvenționare a căldurii pentru populație. Dacă în prezent subvenția se acordă pentru toată lumea, prin asociațiile de proprietari sau locatari, actul normativ citat prevede că ajutoarele pentru încălzire se vor acorda doar individual și numai celor care au nevoie, respectiv consumatorilor vulnerabili, definiți ca persoane cu venituri sub un anumit prag și care nu își pot asigura din bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinței.

ANRE plătește printre cele mai mari salarii dintre toate instituțiile de stat. Astfel, președintele Autorității, Dumitru Chiriță, a încasat din salariu anul trecut, în primele circa 2 luni de mandat (care a început în ultima parte a lunii octombrie 2017), suma totală de 115.833 lei, respectiv cam 51.000 lei pe lună (în jur de 11.000 euro). Peste jumătate din bugetul pe 2018 al ANRE, de 150,8 milioane lei, reprezintă cheltuieli de personal.