Acest mecanism de plată în avans a gazelor necesare alimentării termocentralelor care produc energie termică pentru sistemele centralizate municipale de termoficare, accesibil tuturor primăriilor din țară, a fost pus în practică și în ultimele 2 ierni, fiind introdus ca posibilitate legală de către Guvern printr-o OUG adoptată în toamna lui 2016. Scopul a fost acela ca CET-urile, multe dintre ele afectate de mari probleme financiare, să nu mai acumuleze datorii masive către furnizorii de gaze. Atât ELCEN, cât și RADET, se află în insolvență.
Iarna trecută, consumul foarte mare de gaze, determinat de temperaturile scăzute, precum și reducerea amplă a livrărilor Gazprom au făcut ca indicatorul de siguranță al sistemului național de transport al gazelor să scadă mai multe zile sub limita de funcționare la parametri normali. Iarna aceasta, un singur producător de energie mai poate interveni pentru a compensa un eventual deficit de alimentare.
Guvernul acordă primăriilor împrumuturi în valoare totală de până la 450 milioane lei din banii din privatizări înregistrați în contul curent general al Trezoreriei Statului, pentru finanțarea unor cheltuieli curente de asigurare a furnizării energiei termice în sezonul rece, în condițiile în care resursele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Executivului sunt insuficiente în acest scop.
Statul român a încasat în prima jumătate a acestui an redevențe aferente activității de producere a gazelor naturale în valoare de 432,7 milioane de lei, echivalent unui procent de 67% din totalul redevențelor încasate pe 2017, ca urmare a modificării prețului de referință din formula de calcul a redevențelor. Însă sumele încasate de stat de pe urma activității de extracție a gazelor naturale sunt aproape duble, încasărilor din redevențe adăugându-li-se și cele din impozitul special pe veniturile suplimentare rezultate din liberalizarea prețului gazelor.
Guvernul va acorda primăriilor împrumuturi în valoare totală de până la 450 milioane lei din banii din privatizări înregistrați în contul curent general al Trezoreriei Statului, pentru finanțarea unor cheltuieli curente de asigurare a furnizării energiei termice în sezonul rece, în condițiile în care resursele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Executivului sunt insuficiente în acest scop.
Prețul de închidere rezultat din tranzacțiile angro cu gaze derulate ieri în Punctul Virtual de Tranzacționare (PVT) din România pe Piața pentru Ziua Următoare de Gaze Naturale (PZUGN) administrată de bursa angro de energie OPCOM, cu livrare astăzi, a fost de 102 lei/MWh, în creștere cu peste 4% față de cel din urmă cu exact o săptămână.
Guvernul vrea să modifice legislația subvenționării cogenerării de înaltă eficiență, după ce multe CET-uri care alimentează sistemele centralizate municipale de încălzire a populației au început să se confrunte cu probleme financiare din cauza majorărilor ample de prețuri la gazele naturale pe care le folosesc ca materie primă și la certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pe care sunt obligate să le achiziționeze. Efectul - pregătit chiar pentru acest an. Contribuția pentru cogenerare reprezintă 2,2% din valoarea unei facturi de energie electrică achitată de un consumator final. Profit.ro a anunțat anterior că Guvernul analizează posibilitatea introducerii unui nou sistem, diferit, de subvenționare a cogenerării.
Planul de reorganizare a ELCEN, cel mai mare producător de energie termică al Capitalei, vital pentru soarta întregului sistem de încălzire centralizată din București, a fost votat astăzi de către creditori, conform surselor Profit.ro, compania scăpând astfel, la acest moment, de spectrul falimentului.
Adunarea creditorilor ELCEN în care va fi supusă la vot aprobarea Planul de reorganizare a celui mai mare producător de energie termică al Capitalei, vital pentru soarta întregului sistem de încălzire centralizată din București, este astăzi. O eventuală oprire a furnizării agentului termic, mai ales în sezonul rece, ar pune în pericol integritatea fizică a 1,2 milioane de locuitori și funcționarea instituțiilor de stat. UPDATE: planul de reorganizare a fost votat de creditori.
Primele tranzacții în Punctul Virtual de Tranzacționare (PVT) din România pe Piața pentru Ziua Următoare de Gaze Naturale (PZUGN) administrată de bursa angro de energie OPCOM au fost efectuate miercuri, pentru livrarea gazelor naturale în cursul zilei gaziere 20 septembrie 2018, iar prețul de închidere a pieței a fost de 98 lei/MWh.
Primăriile și asociațiile de dezvoltare comunitară care dețin sisteme centralizate de încălzire (SACET) vor fi obligate să scumpească gigacaloria în cazul în care furnizorii de gaze naturale și energie electrică ai acestor sisteme majorează prețurile de furnizare, prevede noua lege a termiei, adoptată recent de Parlament și aflată în prezent în procedură de reexaminare.
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, că solicită Guvernului o serie de măsuri necesare îmbunătățirii situației termoficării din București, printre care plafonarea prețului la gaze naturale, reluând astfel o idee promovată în iulie de Darius Vâlcov, consilierul premierului Dăncilă, și concretizată ulterior printr-un proiect de hotărâre de guvern în acest sens elaborat de ministerele Finanțelor și Energiei, la care însă s-a renunțat ulterior.
UPDATE ORA 14.00 La jumătatea orarului de tranzacționare, acțiunile Romgaz și OMV Petrom se tranzacționau cu peste 3% sub nivelurile de referință. Companiile afectate de proiect adunaseră schimburi în valoare de aproape 10 milioane euro. Ministrul Finanțelor Publice a tunat gaz peste focul neliniștilor de pe bursă, spunând că sunt companii care „cresc nejustificat tariful la gaze”. Actul normativ nu va fi adoptat imediat, dar este avut în vedere. „Nu vrem să intervenim în piață, dar piața cu adevărat, nu 2 operatori.”
Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat că proiectul de HG de plafonare a prețului cu care producătorii vând gaze furnizorilor la 55 lei/MWh până în 2021, anunțat ieri de minister, va fi discutat în ședința de Guvern de astăzi în primă lectură, însă nu va fi adoptat.
Mișcări puternice pe acțiunile Romgaz la debutul ședinței bursiere de astăzi, în contextul informațiilor potrivit cărora Guvernul pregătește un proiect care vizează plafonarea prețului gazelor până în anul 2021 la un nivel inferior celui de dinaintea liberalizării prețurilor. Titlurile Romgaz se depreciau cu aproximativ 4% pe volume de aproape 2,5 milioane euro. Impuls descendent este și pe acțiunile OMV Petrom. Impactul pe bursă se poate înrăutăți dacă știrea devine concretă, avertizează Marcel Murgoci de la SSIF Estinvest.
Guvernul a inițiat un proiect de HG prin care vrea să plafoneze prețul de vânzare al gazelor din producția internă de la producători la furnizori la 55 lei/MWh până în 2021, sub nivelul de dinainte de liberalizarea pieței, de 60 lei/MWh, cu motivarea că, în absența unei astfel de măsuri, gazele interne se vor mai scumpi până la peste 80 lei/MWh în 2019. Dacă va fi adoptată respectiva hotărâre de guvern, împotriva României va fi declanșată, probabil, o nouă procedură de infringement de către Comisia Europeană.
Compania invocă creșterea cu 7,87% a costurilor cu energia electrică și cu 5% a celor de personal, precum și avansul cheltuielilor de amortizare, urmare a unei reevaluări a activelor, și sporirea costului îndatorării pentru finanțarea obiectivelor de investiții care aparțin domeniutui public at statului.
Guvernul poate introduce o politică de control al prețurilor la gaze naturale, prin care acestea să scadă cu 20%, a anunțat consilierul prim-ministrului, Darius Vâlcov, în condițiile în care, potrivit calculelor sale, din 2013, gazele s-au scumpit cu 75%, iar principalii producători interni, OMV Petrom și Romgaz, au "marje de profit de 300%".
Prețurile finale de furnizare de pe piața liberă depind în bună măsură, ca și cele reglementate, de tariful de distribuție practicat de operatorul concesionar din fiecare localitate în parte, tarif aprobat de ANRE. De aceea, prețurile practicate de fiecare jucător de pe segmentul casnic complet liberalizat sunt diferite în funcție de localitatea clientului.
Șeful diviziei românești a grupului german de energie și utilități E.ON, Frank Hadjdinjak, a declarat, într-o conferință de presă, că autoritățile românești trebuie să se decidă ce vor, respectiv doar reducerea prețurilor plătite de consumatori la energie și gaze naturale sau servicii bune de distribuție, care pot fi asigurate doar prin investiții, ce trebuie stimulate prin tarifele reglementate.
Ca urmare a evoluției favorabile a cotațiilor internaționale la petrol, OMV Petrom a reușit să-și vândă țițeiul din producția proprie la un preț în creștere cu 29% față de anul anterior, de 45,77 dolari/baril, iar cheltuielile de producție și cele cu amortizarea au scăzut. Pentru 2018, compania și-a programat investiții de 3,7 miliarde lei, destinate în special intensificării activităților de foraj în Marea Neagră.
Federația Patronală Petrol și Gaze dezaprobă decizia ANRM de stabilire a prețului de referință la gaze naturale calculat în funcție de prețurile de tranzacționare de pe hub-ul CEGH din Viena, în baza unui studiu realizat de Universitatea de Petrol Gaze Ploiești, considerând că acesta nu reflectă realitățile pieței locale și că, în condițiile în care România nu exportă gaze naturale și nicio moleculă nu ajunge în hub-ul din Baumgarten, determinarea prețului de referință pe baza indicelui CEGH nu reflectă corect valoarea gazelor naturale extrase în România și, în consecință, contravine Legii Petrolului, care prevede că redevența petrolieră este stabilită ca o cotă procentuală din valoarea producției brute extrase.
ROPEPCA consideră că Agenția Națională pentru Resurse Minerale a decis emiterea ordinului privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețului de referință pentru gazele naturale extrase în România fără să țină cont deloc de pozițiile exprimate de principalii producători autohtoni de gaze naturale și bazând acest ordin exclusiv pe concluziile unui studiu semnat de un cadru universitar aparținând Universității de Petrol și Gaze Ploiești. Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) solicită Universității să comunice dacă punctul de vedere exprimat de autorul studiului este totodată si punctul de vedere al instituției de învățământ și dacă acesta este relevant în contextul în care nu ține cont deloc de expertiza producătorilor autohtoni de gaze naturale.
Agenția Națională pentru Resurse Minerale anunță că a emis astăzi Ordinul privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețului de referință pentru gazele naturale extrase în România, care a fost transmis către Monitorul Oficial și va intra în vigoare începand cu data publicării. Astfel, prețul de referință pentru gazele naturale extrase în România va fi calculat în funcție de prețurile de tranzacționare de pe hubul de la CEGH Viena, dar pe baza unei formule de calcul realizată împreună cu Universitatea de Petrol Gaze Ploiești.
Stabilirea prețului de referință la gazele naturale în baza unui calcul de piață relevant pentru România, care să reflecte prețul realizat efectiv pe piața românească, este foarte importantă pentru consumatorul final, dar raportarea prețului de referință la HUB-ul austriac de gaze naturale este irelevant pentru producătorii români de gaze naturale, care nu au racordarea efectivă la acest hub, iar preluarea prețului de la Baumgarten drept preț de referință pentru stabilirea redevențelor la producția autohtonă de gaze naturale poate avea un impact inflaționist pe care îl va suporta consumatorul român, a atenționat astăzi Daniel Apostol, secretar general ROPEPCA. Profit.ro a anunțat recent că Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) are în vedere schimbarea formulei de calcul al redevențelor datorate statului de către producătorii români de gaze naturale, prin modificarea prețului de referință al gazelor la care sunt aplicate cotele procentuale de redevență prevăzute de Legea petrolului, preț neactualizat din 2008.