Rezultatele 76 - 100 din 259 pentru "scumpire"

Biroul de Resurse Energetice al Departamentului de Stat de la Washington a lansat la București un program de asistență pentru autoritățile românești din sectorul de țiței și gaze, care a mai fost derulat în special în țări din Africa. Adjunctul Biroului a prezentat programul într-o întâlnire restrânsă cu presa, la care a salutat felul în care președinția românească a Consiliului UE a gestionat dosarul Nord Stream 2.

Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și al ALDE, partid din coaliția de guvernare, totodată posibil candidat la Președinție, a declarat miercuri, în debutul unei întâlniri cu reprezentanți ai Centrului Român al Energiei, organizație care reunește peste 20 dintre cele mai importante companii din industria energetică românească, că a vorbit cu premierul Dăncilă pe tema taxei de 2% pe cifra de afaceri anuală a operatorilor din energie introdusă prin OUG nr. 114/2018 și că această taxă ar putea fi eliminată.

Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești a finalizat recent un studiu demarat în 2015 la comanda ANRM, menit să stabilească cu ce sortiment internațional de referință va fi asimilată calitatea medie a țițeiului din România.

Elvețienii, cu venituri nete anuale de peste 7 miliarde franci elvețieni, operau pe piața locală prin două subsidiare, Alpiq Romindustries SRL și Alpiq Romenergie SRL.

În plus, Niculae Havrileț, consilier al ministrului Energiei Anton Anton și fost șef al ANRE, a reiterat propunerea ministrului de modificare a OUG 114, prin exceptarea producătorilor de energie pe bază de cărbune, precum Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, de la plata contribuției bănești către Autoritate de 2% din cifra de afaceri anuală, majorată de 20 de ori de anul acesta, de la nivelul anterior de doar 0,1%.

Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră s-au scumpit masiv anul trecut pe piețele internaționale, de la 8,5 la 21 euro, ceea ce a făcut ca costurile Complexului Energetic Oltenia cu achiziția acestor certificate să ajungă la 42% din cifra de afaceri a companiei. Bugetul rectificat pe anul trecut al CE Oltenia prevede pierderi estimate de peste 975 milioane lei.

Lipsa politicilor fiscale și de reglementare adecvate din România a descurajat grupul austriac OMV, prin subsidiara sa românească OMV Petrom, în a lua decizia finală de investiție în proiectul offshore de producție de gaze Neptun Deep din apele teritoriale românești ale Mării Negre, la care este partener de concesiune cu americanii de la ExxonMobil, a declarat recent Manfred Leitner, membru al board-ului OMV responsabil cu operațiunile downstream.

Avalanșa de acte normative menite a descuraja producția și subvenționa consumul, adoptate anul trecut de guvern și Parlament, își face efectul mai rapid decât credeau guvernanții, înainte chiar de publicarea OUG 114. Astfel, importul de gaze naturale din Rusia din luna noiembrie 2018 s-a majorat cu 45% față de perioada similară a anului precedent, ajungând la un volum de 1,83 TWh. Prețul de import a crescut la rândul său cu 40%, arată ultimele date publicate de ANRE.

Motivul? Intrarea în vigoare de la 1 februare a așa-numitei "Legi a Egalității Alimentare" (#EGalim), sau, potrivit titularurii oficiale, a "Legii pentru echilibrul relațiilor comerciale în sectorul agricol". Scopul declarat al legii este ca fermierii să poată să încheie contracte mai avantajose în calitate de furnizori ai marilor lanțuri de retail și să încaseze mai mulți bani de la acestea, respectiv "distribuirea mai judicioasă a valorii adăugate" din sectorul alimentar pe întreg lanțul logistic.

Directorul general al Societății de Transport București (STB), fosta RATB, Andrei George Creci, spune, într-un interviu acordat AGERPRES, că o majorare a tarifelor la titlurile de călătorie nu poate fi luată în calcul până când nu se vor îmbunătăți și condițiile de transport din București și se va circula la standarde europene.

În România, proiectul de lege care interzice debranșările de la sistemele centralizate de încălzire și instalările de centrale de apartament în zone declarate de primării ca fiind zone unitare de încălzire nu a mai prins anul trecut votul final în Camera Deputaților înainte de vacanța parlamentară, însă se află în continuare pe ordinea de zi a Camerei.

Astăzi, chiar la această oră, la sediul ANRE are loc o ședință cu companiile energetice la care se discută proiectele de legislație secundară ale ANRE referitoare la asigurarea furnizării de energie electrică pentru clienții casnici ai furnizorilor de ultimă instanță, în condiții reglementate. Deși inițial se anunțase că presa va avea acces la discuții, în cele din urmă s-a decis ca acestea să se desfășoare cu ușile închise.

Profit.ro a scris pe 6 decembrie, citând un document oficial, că CGMB ar putea supune la vot în curând o propunere a RADET de majorare a prețului la energie termică pe care consumatorii bucureșteni îl plătesc efectiv pe facturile lor lunare de căldură și apă caldă. Sursa citată releva că, încă din octombrie, RADET a propus Primăriei "ajustarea urgentă a tarifelor finale (la consumator) astfel încât veniturile totale obținute din prestarea serviciului public de termoficare să acopere toate cheltuielile de producție, transport și distribuție a agentului termic", fără să se precizeze dacă este vorba de consumatorii noncasnici, adică de firme și instituții, sau/și de cei casnici.

Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) afirmă că insinuările din ultimul discurs al liderului PSD Liviu Dragnea referitoare la creșteri nefondate de prețuri și la eludarea plății taxelor de către multinaționalele din România "contravin realității" și sunt "extrem de grave", iar Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) spune că eventuala introducere a unui impozit pe cifra de afaceri a companiilor energetice, sugerată de Dragnea, "ar avea efecte devastatoare" nu numai pentru sectorul energetic, ci și pentru întreaga economie românească.

Ajustările de tarife, prevăzute de proiecte de ordine ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), îi vor nemulțumi pe distribuitori, aceștia solicitând cu toții majorări, cuprinse între 2,49% și 14,46%, conform calculelor Profit.ro. Pentru niciunul dintre cei care ar urma să beneficieze de creștere de tarif nu se are în vedere o majorare la nivelul solicitat.

În timp ce Metrorex și firma sindicaliștilor de la metrou se judecă pe tema despăgubirilor cuvenite respectivei firme în urma expirării contractului de asociere în participațiune pentru gestionarea spațiilor comerciale din stații, comercianții evacuați din acele spații au dat la rândul lor în judecată ambele companii.

După cum arăta Profit.ro într-o analiză din vară, proiectele Rusiei de construire de conducte internaționale care să asigure noi rute pentru transportul exporturilor de gaze naturale ale gigantului Gazprom către clienții din Europa, prin ocolirea conductelor magistrale ale Ucrainei, cu care Kremlinul se află în conflict din 2014, de la anexarea peninsulei Crimeea, ar putea afecta și România. Încasările de la Gazprom din tarife de tranzit către sudul Europei al gazelor rusești intrate în țară din Ucraina reprezintă aproape o cincime din rulajul Transgaz.

RADET a propus Primăriei "ajustarea urgentă a tarifelor finale (la consumator) astfel încât veniturile totale obținute din prestarea serviciului public de termoficare să acopere toate cheltuielile de producție, transport și distribuție a agentului termic", fără să se precizeze dacă este vorba de consumatorii noncasnici, adică de firme și instituții, sau/și de cei casnici.

Afirmația se bazează pe rezultatele unui sondaj recent realizat în mai multe țări europene, între care România. E.ON susține majorarea prețului certificatelor CO2 impuse de legislația UE poluatorilor industriali, după ce, în urmă cu 2 ani, a scăpat de activele de producție de energie convențională, încărcate cu povara reglementărilor și costurilor de mediu obligatorii la nivel european.

Guvernul francez a anunțat astăzi suspendarea pe o perioadă de șase luni a măsurii de creștere a taxei pe carburanți, prevăzută anterior să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2019, dar și a preconizatelor majorări de tarife reglementate la energie electrică și gaze naturale, în urma agravării situației sociale din Franța pe fondul protestelor Vestelor Galbene.

Alte măsuri posibile în caz de criză sunt impunerea de restricții suplimentare de viteză, limitarea utilizării anumitor categorii de autovehicule, restricționarea temporară a cantităților de produse petroliere care pot fi achiziționate, prin limitarea vânzării/achiziției individuale la o anumită cantitate, inclusiv prin interzicerea cumpărării la canistră, precum și limitarea sau interzicerea temporară a exportului de produse petroliere.

Debranșările de blocuri și deconectările de apartamente de la sistemele centralizate municipale de termoficare (SACET) nu vor mai fi permise decât în afara arealelor din localități decretate de primării ca fiind zone unitare de încălzire prin astfel de sisteme centralizate. În plus, TVA pe căldura și apa caldă livrate populației prin sisteme centralizate scade de la 19% la 5%. În paralel, sunt reluate idei împotriva proprietarilor de apartamente cu centrale termice individuale în principal pentru a proteja RADET, aflat în insolvență de 2 ani.

Qatarul, a patra sursă de importuri de gaze a Uniunii Europene și principalul exportator de LNG în comunitatea europeană, se va retrage din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) de la 1 ianuarie 2019, pentru a se concentra pe producția de gaze naturale, în condițiile în care are printre cele mai mici producții de țiței din OPEC, transmite Bloomberg.

Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) spune că eventuala adoptare a măsurilor de înăsprire a fiscalității suportate de producătorii de gaze naturale discutate în Comisia de Industrii a Camerei Deputaților și prezentate de Profit.ro aici ar fi neconstituțională, ar scumpi gazele la consumatori, ar reduce veniturile bugetare, ar descuraja investițiile în explorare și exploarare și ar afecta securitatea energetică a țării.

În plus, rectificarea bugetară prevede compensarea parțială a minusurilor mari de încasări din TVA și accize, de peste 3 miliarde lei, cu încasări suplimentare din dividende de la companii de stat, în special energetice, estimate la aproape 2 miliarde lei.