Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat pe 22 decembrie 2022 că, până la acel moment, verificase și trimisese spre decontare cereri de plată de peste 7,7 miliarde lei din partea furnizorilor, reprezentând compensații pentru plafonarea prețurilor.
Va începe BNR 2023 cu noi creșteri de dobândă, în ședința de marți, 10 ianuarie, după ce a fost din nou surprinsă de creșterile de prețuri, sau va aștepta ca inflația să scadă singură în acest an, în condițiile în care leul a rămas stabil? Părerile economiștilor sunt împărțite.
Măsura vizează reducerea riscului de „relocare a emisiilor de dioxid de carbon”, situație în care întreprinderile își mută producția în țări din afara UE cu politici mai puțin ambițioase privind clima, ceea ce duce la sporirea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, controlat de stat prin ministerul de resort, vrea să construiască un parc fotovoltaic cu putere instalată de cel puțin 300 MW în județul Brașov, pe amplasamentul lacului de acumulare al obiectivului amenajării hidroenergetice a râului Olt pe sectorul Făgăraș Hoghiz, proiect de amenajare aprobat inițial în 1989 de către Consiliul de Stat al RSR și abandonat între timp.
Distribuție Energie Electrică România (DEER) SA, operatorul de distribuție de energie controlat de grupul listat la Bursă Electrica SA, unde cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 48% din capital, s-a împrumutat de la banca de stat Eximbank, beneficiind prin aceasta și de garantarea de către stat a creditului.
Partidul Social Democrat (PSD) solicită acum public eliminarea din legislația în vigoare a obligativității depunerii unei declarații pe proprie răspundere de către consumatorii casnici de energie electrică cu mai multe locuri de consum, în care aceștia trebuie să precizeze la care dintre respectivele locuri de consum vor să beneficieze de plafonarea prețurilor. Asta după ce chiar PSD, alături de PNL, UDMR și grupul minorităților naționale, a introdus în legislația această obligativitate
Banca Națională a României va rata foarte probabil, pentru a opta oară la rând, prognoza de inflație pentru finele acestui an. De fiecare dată banca centrală a revizuit în sus estimarea de inflație și tot de fiecare dată creșterile de prețuri au fost mai mari decât anticipa. Cu o inflație peste așteptări, analiștii nu exclud noi creșteri de dobânzi în ianuarie.
Instituirea prin lege de la 1 ianuarie 2023 a unui mecanism de achiziție centralizată de energie electrică prin care producătorii de profil sunt obligați să-și vândă cantitățile disponibile către OPCOM la preț fix reglementat de 450 lei/MWh a șters peste 4 miliarde de lei din valoarea companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, potrivit estimării acționarului minoritar Fondul Proprietatea.
Negocierile de la Bruxelles dintre miniștrii Energiei din statele membre UE s-au finalizat marți seară fără a se ajunge la un acord asupra plafonării prețului gazelor naturale în Uniune, a transmis ministrul român de resort, Virgil Popescu.
Fondul Propruetatea vrea să își vândă întreaga participație la OMV Petrom, de circa 3%, apelând în acest sens la serviciile de intermmediere a Erste Group Bank AG si SSIF Swiss Capital.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea de aprobare a OUG nr. 119/2022, care modifică de la 1 ianuarie sistemul de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii finali.
Compania de furnizare, distribuție și producție de energie electrică Electrica SA, la care cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 48% din acțiuni, intră în acționariatul Contrapărții Centrale cu o deținere de 8,06% din capital, în urma unei tranzacții de 7 milioane lei.
După cum a relatat Profit.ro, proiectul legii bugetului de stat pe 2023 nu oferă nicio informație despre estimările Guvernului cu privire la încasările și cheltuielile de anul viitor ale Fondului de Tranziție Energetică, la care producătorii și traderii de energie electrică (și în curând și petroliștii offshore din Marea Neagră) plătesc supraimpozit.
″Efectele șocului energetic au depășit semnificativ ce am anticipat noi la BNR. Niciodată nu s-au dus la prețurile la energie atât de mult în costul final (al produselor și serviciilor – n.r.)″, a declarat recent guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.
Românii considerați a fi ″vulnerabili″ vor primi anul viitor ajutoare de la stat pentru plata facturilor la energie în sumă totală de 1.400 lei/beneficiar, din fonduri UE, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Comisiile Senatului au respins în cele din urmă la vot amendamentul la legislația în vigoare potrivit căruia OPCOM, operatorul bursei românești de energie electrică, societate controlată de Transelectrica, urma să poată obține o marjă de profit de maximum 10% din valoarea costurilor suportate cu organizarea mecanismului de achiziție centralizată de energie electrică la preț reglementat de 450 lei/MWh, prin impunerea de tarife și comisioane vânzătorilor și cumpărătorilor participanți la mecanism.
Proiectul legii bugetului de stat pe 2023 nu oferă nicio informație despre estimările Guvernului cu privire la încasările și cheltuielile de anul viitor ale Fondului de Tranziție Energetică, la care producătorii și traderii de energie electrică (și în curând și petroliștii offshore din Marea Neagră) plătesc supraimpozit (denumit ″contribuție″) și din care sunt decontate de către stat costurile suportate de furnizorii de energie și gaze cu plafonarea prețurilor la consumatorii finali.
Supraimpozitarea din energie, constând în impunerea de contribuții la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, va fi aplicată nu doar entităților cu care producătorii de energie electrică din România încheie contracte de hedging pentru a se proteja de riscurile presupuse de volatilitatea prețurilor de pe piețe, ci și partenerilor acestor entități, cu care acestea încheie la rândul lor contracte de hedging, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
OPCOM, operatorul bursei românești de energie electrică, societate controlată de Transelectrica, va putea obține o marjă de profit de maximum 10% din valoarea costurilor suportate cu organizarea mecanismului de achiziție centralizată de energie electrică la preț reglementat de 450 lei/MWh, prin impunerea de tarife și comisioane vânzătorilor și cumpărătorilor participanți la mecanism, potrivit comisiilor Senatului.
Producătorilor de energie regenerabilă li se vor deduce integral cheltuielile cu energia pe care trebuie să o achiziționeze din piețe pentru a-și onora contractele de livrare, atunci când nu bate vântul sau nu e soare, precum și cele cu dezechilibrele, la stabilirea bazei de impunere a supraimpozitării ce vizează veniturile din vânzarea energiei produse la prețuri mai mari de 450 lei/MWh, potrivit comisiilor Senatului.
Furnizorii de energie acuză că intenția Guvernului de a tripla termenul de decontare de către stat a costurilor plafonării prețurilor pentru clienții finali le agravează problemele de lichiditate deja existente și riscă chiar să pună în pericol siguranța aprovizionării pe timpul iernii.
Primăria Municipiului București (PMB) a lansat o procedură de achiziție prin care vrea să contracteze un împrumut bancar de 500 milioane lei pentru a-și plăti datoriile către Termoenergetica, operatorul sistemului centralizat de încălzire din Capitală pe care îl controlează, în vederea asigurării funcționării sistemului de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație în sistem centralizat în sezonul rece 2022-2023.
Suma totală verificată de ANRE și transmisă spre decontare în conformitate cu OUG nr. 27/2022 a depășit 6,7 miliarde lei la finalul săptămânii trecute. Furnizorii s-au plâns periodic de întârzieri în decontare, încă de la prima variantă a sistemului de plafonare a prețurilor la energie și gaze, intrată în vigoare de la 1 noiembrie 2021.
Toți consumatorii de energie electrică, fie ei casnici sau industriali, vor fi obligați să suporte direct din buzunar în mod individual cel puțin o parte din costurile instalării de contoare inteligente de măsurare a consumului, în condițiile în care acestea trebuie montate la toate locurile de consum din România în următorii 6 ani.
Guvernul suplimentează cu 150 milioane lei bugetul pe anul în curs al Ministerului Dezvoltării, din Fondul de rezervă bugetară, banii urmând să fie folosiți în 2022 la decontarea a cel mult 50% din facturile de achiziții de cărbune, păcură și biomasă ale unităților administrativ-teritoriale ce dispun de sisteme centralizate de încălzire ai căror producători de energie termică funcționează cu acești combustibili.