Clauza de confidențialitate va fi valabilă doar o perioadă limitată după ce un angajat părăsește o firmă și va fi stabilită de comun acord între cele două părți, conform modificărilor care vor fi introduse în Codul Muncii. Clauza va fi însă aplicată numai pentru anumite funcții.
Codul Muncii va fi modificat, în urma acordului sindicatelor și patronatelor, prin introducerea unor noi condiții privind acordarea concediului fără plată pentru formare profesională și a sporurilor din perioada stagiilor de formare. Codul va cuprinde noi condiții în care un angajat poate solicita din proprie inițiativă încetarea contractului de muncă, deși angajatorul a investit în formarea acestuia.
Perioada luată în calcul în Codul Muncii la depășirea orelor suplimentare, astăzi stabilită la 4 luni, va putea fi extinsă în anumite domenii. În prezent, Codul Muncii fixează durata maximă a timpului de muncă la 48 ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare, dar permite negocierea unor perioade de referință mai mari, fără a stabili însă și în ce domenii.
Angajatorii vor avea o nouă obligație față de angajați, urmând să primească sarcina de a-i anunța cu privire la data pensionării, conform înțelegerii dintre patronate și sindicate pentru modificarea Codului Muncii, confirmată de ambele părți.
Muncitorii necalificați vor fi angajați cu o perioadă de probă, care nu va putea depăși 14 zile calendaristice, conform informațiilor Profit.ro privind ultimele înțelegeri din negocieri între patronate și sindicate pentru modificarea Codului Muncii.
Indemnizația de neconcurență ar putea fi negociată între angajator și angajat doar pentru anumite domenii de activitate, conform informațiilor Profit.ro privind ultimele negocieri între patronate și sindicate pentru modificarea Codului Muncii.
Guvernul a decis o nouă procedură de repartizare a numărului de locuri în plenul Consiliului Economic și Social (CES), ca măsură de deblocare a procesului de constituire a unui nou plen în cazul în care organizațiile nu reușesc să ajungă la un consens, stabilind ca fiecare confederație sindicală și patronală reprezentativă la nivel național să aibă dreptul la câte un loc, iar repartizarea celorlalte locuri disponibile, până la concurența numărului de 15 locuri, să fie prin consens.
Reprezentanții Guvernului în Consiliul Economic și Social (CES), structură care îi reunește în ședință pe membrii patronatelor și cei ai sindicatelor, vor fi retrași și înlocuiți cu reprezentanți ai structurilor asociative ale societății civile.
Complexul Energetic Oltenia a terminat anul trecut cu o pierdere contabilă totală de 989,4 milioane lei, iar AGA companiei de luni a votat împotriva aprobării descărcării de gestiune a membrilor directoratului și ai Consiliului de Supraveghere al companiei.
Federația Sindicale Hipocrat contestă proiectul legii de salarizare discutat la Guvern și spune că ar putea relua protestele.
Guvernul a propus sindicatelor o formulă de majorare a salariilor bugetarilor în medie cu 19%, dar cu o condiție dură, și anume limitarea drastică a ritmului de creștere a salariului minim brut, cu tranșe anuale de câte 25 de lei, astfel încât acesta să ajungă la 1.350 lei doar în 2020, au declarat pentru Profit.ro surse guvernamentale.
Guvernul a transmis Parlamentului că nu este de acord cu proiectul care scade numărul angajaților unei companii de la care sunt impuse negocierile colective și relaxează condițiile de obținere a reprezentativității de către sindicate la nivel de unitate, recomandând astfel parlamentarilor să respingă actul normativ.
Mai multe sindicate italiene l-au criticat pe noul director al faimosului muzeu Caserta pentru că muncește prea mult, premierul italian Matteo Renzi sărind însă în sprijinul directorului, informează Reuters. Muzeul din Caserta, construit în apropiere de Napoli în secolul XVIII, este denumit "Versailles -ul Italiei", fiind ridicat cu intenția de a rivaliza cu Palatul Versailles din Franța.
Un grup de sindicate cere, printr-o inițiativă legislativă depusă în Parlament la finele anului trecut, ca liderilor sindicali să nu li se modifice contractul de muncă și să nu poată fi concediați pentru motive neimputabile lor în timpul mandatului și nici timp de 2 ani de la încetarea mandatului, precum și ca sindicatele să includă și pensionari. Proiectul este criticat de Confederația Națională a Patronatului Român deoarece favorizează un tratament inechitabil între angajați, un alt argument fiind că un sindicat militează pentru salariați, nu pensionari.
Majorarea salariului minim la 1.250 lei începând cu 1 mai va fi singura creștere de acest fel în 2016. Guvernul va stabili, însă, până la finele anului viitor, împreună cu partenerii sociali, un mecanism automat de indexare anuală a salariului minim.
Guvernul a decis miercuri ca salariul minim să fie majorat la 1.250 lei la 1 mai 2016. Cuantumul salariului a fost stabilit după negocieri derulate în ultimele săptămâni cu sindicatele și cu patronatele. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a afirmat că această formulă a fost stabilită cu sindicatele și că speră să nu existe "daune colaterale semnificative" prin concedieri în mediul privat.
Ultimele negocieri dintre Guvern și sindicate privind salariul minim au eșuat, după ce Ministerul Muncii a propus creșterea salariului la 1.200 lei brut începând cu luna mai, iar liderii sindicali au insistat pentru o majorare aplicată din ianuarie. Liderii sindicali așteaptă acum decizia finală a Guvernului.
Ministrul Muncii a temperat entuziasmul sindicatelor legat de majorarea salariului minim, confirmând că există două variante pentru creșterea acestuia la 1.200 lei brut din luna ianuarie, inclusiv cu susținerea patronatelor, dar precizând că decizia aparține Guvernului, care încă analizează cele două propuneri.
Reprezentanții Guvernului au promis sindicatelor că salariul minim brut va fi majorat la 1.200 lei începând cu prima zi a anului viitor, în baza unei hotărâri de guvern care va fi aprobată pe 30 decembrie, urmând doar să mai fie stabilit dacă impozitele și taxele aferente acestui salariu vor fi similare celor unei remunerații de 1.050 lei sau dacă majorarea va fi acordată necondiționat de modul de impunere, a declarat pentru Profit.ro liderul sindical Bogdan Hossu.
Creșterea salariului minim pe economie ar crea dificultăți numeroaselor firme aflate în acest moment în insolvență, iar sectoarele în cea mai mare măsură afectate de o eventuală majorare sunt industria mobilei și cea textilă, conform unor analize preliminare.
Relațiile dintre organizațiile patronale și sindicate vor fi coordonate direct de ministrul Muncii, în condițiile în care în structura fostului Cabinet exista un post distinct de ministru delegat pentru Dialogul Social. Premierul Dacian Cioloș a asigurat însă că relația patronat-sindicat rămâne prioritară pentru Executiv.
Sistemul care stabilește relația patronat-sindicat va fi modificat, prin eliminarea restricțiilor legale privind declanșarea conflictelor, inclusiv a grevelor, și redactarea unor formulare standard de deschidere sau închidere a negocierilor, relevă un document guvernamental obținut de Profit.ro.
Companiile vor fi obligate să invite permanent sindicatul la ședințele consiliului de administrație, indiferent de agenda discuției, iar liderii de sindicat nu vor putea fi concediați din companie timp de doi ani după ce își pierd calitatea.
Parlamentarii nu au acceptat cererea președintelui Klaus Iohannis de scădere a pragului de reprezentativitate de la care un sindicat poate participa la negocieri colective, după ce o lege pe această temă a fost retrimisă de la Cotroceni. Ei au agreat doar dreptul unui salariat de a-și da acordul pentru cotizația de sindicat, care însă a căzut la vot.
Senatul, cu votul majoritar al reprezentanților coaliției de guvernare, a decis, luni, să respingă cererea președintelui Klaus Iohannis de reexaminare a Legii dialogului social, în care era cerută scăderea pragului de reprezentativitate de la care un sindicat poate participa la negocieri colective. Cererea a fost respinsă deși comisia de specialitate acceptase solicitarea iar ministrul de resort se pliase pe opinia președintelui.