Singura ofertă a fost depusă de o asociere condusă de Ernst&Young, alături de Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS), casa de avocatură Radu și Asociații SPARL, Ernst & Young Consulting Malaysia, Ernst & Young Advisory România, DC Communication (subcontractant) și Institutul de Cercetare a Calității Vieții.
O asociere condusă de Ernst&Young a depus singura ofertă în cadrul unei licitații organizată de Ministerul Muncii pentru "servicii de consultanță în cadrul reformei sistemului public de salarizare și a serviciilor de asistență tehnică", care urmărește "elaborarea unui nou cadru legislativ privind sistemului public de pensii". Contractul a fost estimat la 24,32 milioane de lei, fără TVA, pentru o perioadă de 27 luni de la data atribuirii.
Sistemul de interzicere a acestui cumul a mai fost introdus în 2009, în contextul crizei financiare, de Guvernul Boc, pentru venituri care depășeau un anumit plafon - fiind exceptați, de exemplu, profesorii - dar a fost abrogat în 2014 de Guvernul Ponta. Ideea a revenit în februarie, când ministrul Muncii a anunțat că pregătește un proiect de lege prin care să fie interzis cumulul pensiei cu salariul în sistemul public. Asta după ce actul normativ a fost indicat ca fiind în pregătire încă de la finele anului 2019, după care s-a așternut tăcerea, urmând un an electoral 2020.
Cea mai mare pensie din sistemul public de stat calculată pentru luna octombrie 2019 de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) are un cuantum brut de 33.235 lei, adică echivalentul a circa 7.000 euro, iar beneficiarul aparține de una din Casele locale de Pensii din București, potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS).
Sumele cheltuite din buget pentru pacienții tratați în sistemul privat sunt nesemnificative, în condițiile în care spitalele de stat sunt în cea mai mare parte învechite sau părăginite, au remarcat principalii jucători de pe piața sistemului de sănătate, reuniți sub umbrela PROFIT HEALTH.forum.