Rezultatele 1 - 25 din 37 pentru "sistemul energetic national"

Guvernul a elaborat un proiect de ordonanță de urgență de eliminare a cărbunelui din sistemul energetic național, la care s-a angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevede interzicerea construirii de noi centrale alimentate cu acest combustibil fosil, încetarea producției de energie electrică pe bază de lignit și huilă, precum și retragerea din exploatare și închiderea definitivă și ireversibilă, până la data de 31 decembrie 2030, a unei capacități energetice totale instalate pe bază de lignit și huilă de 4.920 MW.

Planul de restructurare și decarbonare al companiei de stat Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, a fost revizuit în urma obiecțiilor Comisiei Europene și se bazează pe atragerea de investitori care să se asocieze cu CEO în companii mixte dedicate fiecăruia dintre proiectele de construire de centrale noi pe gaz, eoliene și solare ale Complexului, proiecte care se vor bucura de sprijin și din partea băncilor, a declarat Lăcrămioara Diaconu-Pințea, membru al directoratului CEO, în cadrul celei de-a cincea ediții a Videoconferinței Profit Energy.forum - Energia post-coronavirus.

Combinatul Azomureș, cel mai mare producător de îngrășăminte chimice din România, controlat de elvețienii de la Ameropa, a anunțat că va cere operatorului sistemului energetic național, Transelectrica, să îi acopere costurile de oprire și repornire a instalațiilor de producție survenite ca urmare a masivei pene de curent care a afectat săptămâna trecută nord-vestul României.

Unitatea 2 a Centralei Nuclear Electrice Cernavodă s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Național, sâmbătă dimineață, din cauza unei disfuncționalități în partea clasică a unității, fără impact pe partea nucleară, anunță Nuclearelectrica.

Directoratul producătorului de energie pe bază de cărbune Complexul Energetic Oltenia, companie de stat controlată de Ministerul Economiei vitală pentru siguranța funcționării sistemului energetic național, și-a avertizat public cei aproape 13.000 de salariați că nerespectarea măsurilor de protecție față de riscul infectării cu COVID-19 riscă să ducă în cele din urmă la blocarea activității, din cauza reducerii "drastice" a numărului de lucrători activi, și a subliniat că nu va face "nicio concesie pentru lucrătorii iresponsabili, respectiv va dispune cercetarea disciplinară a acestora, concomitent cu informarea autorităților statului, în vederea sancționării administrative sau chiar a cercetării penale".

Scena are la prima vedere un aer foarte recent, părând o acțiune de promovare a unui eveniment de tip Ora Pământului, în care oamenii întrerup voluntar în mod simbolic consumul de energie pentru a-și demonstra adeziunea la exigențele "luptei împotriva schimbărilor climatice". O echipă de televiziune filmează în camera de comandă a unui dispecerat energetic național, unde se vrea să se demonstreze telespectatorilor, prin evoluția graficelor de consum în timp real, că, însumate, gesturile lor individuale mărunte de a stinge lumina chiar au efect vizibil asupra sistemului energetic, iar economia de curent e semnificativă. Problema e că suntem de fapt în România anului 1988, în care lumina, căldura și apa caldă se opresc involuntar multe ore pe zi, fie prin decret, fie prin comandă de la centru, fie din cauza avariilor, și totul nu e decât o butaforie (sau un altfel de butaforie, cum ar spune cinicii).

Centrala Electrică de Termoficare Arad (CET Arad), parte din Sistemul Energetic Național (SEN), investește aproape 500.000 de euro în modernizarea turbinei de energie electrică și termică, se arată într-un comunicat al administratorului judiciar, casa de insolvență CITR, care precizează că societatea, principala furnizoare de energie în județul Arad, își reîncepe furnizarea de energie termică la un an după ce activitatea de producție a fost întreruptă.

România riscă să ajungă în situația de a nu mai avea nici de unde să importe energie electrică pentru a-și asigura consumul intern dacă investițiile promise în capacități noi de producție nu vor fi realizate, reiese din ultima variantă a planului de dezvoltare pe 10 ani a rețelei, elaborat de operatorul de transport și sistem Transelectrica.

Transelectrica și-a bugetat pentru anul în curs venituri din servicii prestate pe piața de energie electrică în sumă de circa 2,7 miliarde lei, ceea ce înseamnă că ar putea datora către ANRE în 2019, după majorarea contribuției bănești de la 0,1% la 2% din cifra de afaceri, suma totală de 54 milioane lei, față de 2,7 milioane lei, cât ar fi datorat potrivit legislației încă în vigoare.

Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, a făcut demersuri pentru a cumpăra în acest scop un teren situat în zona Grozăvești și aflat în proprietatea producătorului de energie termică și electrică ELCEN, însă fără succes. Până în decembrie anul trecut, CET Grozăvești și terenurile acestuia fuseseră ipotecate de ELCEN pentru garantarea plății gazelor achiziționate de la Romgaz.

Agenția de evaluare financiară Moody’s arată că nivelul net de îndatorare al Transelectrica este redus, ceea ce se reflectă în robustețea indicatorilor săi financiari. Totuși, agenția menționează că actualul raport pozitiv dintre disponibilitățile financiare ale companiei și necesarul său de cheltuieli s-ar putea diminua, dacă investițiile vor crește de la actualele niveluri reduse.

Unele centrale de producție de energie electrică din România ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum, în baza unui sistem aplicat deja în Uniunea Europeană.

Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, controlat de statul român prin Ministerul Economiei cu 58,7% din acțiuni, vrea să intre în acționariatul unei companii înregistrate în Germania, TSCNET Services GmbH, care furnizează servicii de securitate, planificare și coordonare pentru mai mulți operatori de transport și sistem din Europa.

Măsura a fost gândită întrucât, potrivit Executivului, sistemul energetic național s-ar confrunta cu riscuri majore privind funcționarea în siguranță fără aportul producției de energie pe bază de cărbune al termocentralelor Mintia și Paroșeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara.

Parlamentarii PSD au elaborat un proiect de lege care acordă derogări majore de la multiple acte normative în vigoare pentru a facilita și accelera accesul operatorului sistemului energetic național, Transelectrica, la terenurile pe care acesta intenționează să deruleze cele mai importante proiecte de investiții în rețeaua națională de transport de energie, cu sau fără acordul proprietarilor respectivelor terenuri.

Sistemul energetic național s-ar confrunta cu riscuri majore privind funcționarea în siguranță fără aportul producției de energie pe bază de cărbune al termocentralelor Mintia și Paroșeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, iar Complexul are mari probleme financiare și de eficiență, costurile mari de producție periclitându-i capacitatea de a-și vinde energia pe piața liberă.

"În contextul geopolitic actual, caracterizat de existența unui conflict armat pe o parte a teritoriului din Ucraina și a instabilității politice din această țară, există un risc tot mai ridicat ca linia de interconexiune dintre Romania și Ucraina să devină indisponibilă, situație în care menținerea siguranței în funcționare a zonei de nord – vest a țării devine extrem de dificilă și costisitoare", se arată într-un document guvernamental.

Operatorul sistemului energetic național a comandat un studiu privind posibilitatea de a instala în rețeaua de transport baterii de stocare a energiei electrice, scopul fiind reducrea costurilor companiei cu acoperirea pierderilor de curent electric din rețea, așa-numitul consum propriu tehnologic (CPT), care în prezent este asigurat prin achiziții de energie de la producători pe bursa de profil OPCOM.

Iarna, în unele momente cu temperaturi foarte scăzute, consum foarte mare și aport redus al parcurilor eoliene și al hidrocentralelor, Complexul Energetic Oltenia ajunge să asigure și o treime din totalul producției de energie a României.

SMART SA a terminat anul 2016 cu pierderi de 10,5 milioane lei, aproape duble față de 2015, la o cifră de afaceri de 73,6 milioane lei, cu peste 13% mai mică comparativ cu anul anterior. În decembrie 2017, Transelectrica a atribuit filialei sale de mentenanță un contract în valoare de peste 227 milioane lei plus TVA pentru servicii și lucrări strategice la instalațiile rețelei naționale de transport al energiei electrice.

Motivul este creșterea costurilor de achiziție ale Transelectrica cu energia suplimentară necesară asigurării siguranței în funcționare a sistemului energetic, în momentele în care producția de energie nu face față consumului. Costurile cu această energie suplimentară sunt recuperate de Transelectrica prin intermediul tarifului pentru serviciul de sistem practicat de companie.

Noua conducere a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) estimează, în primul său raport, obținut de Profit.ro, scumpiri pentru consumatorii finali atât la energia electrică, cât și la gaze naturale. De la 1 aprilie, prețurile finale reglementate la gaze pentru consumatorii casnici au fost ridicate în medie, la nivel național, cu 2,41%. O nouă ajustare trebuia operată din octombrie, dar a fost amânată.

La rândul său, compania de stat Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, precizează într-o notă adresată acționarilor și analizată de Profit.ro că dividendele suplimentare de 110 milioane lei solicitate recent de Guvern reprezintă peste 85% din banii puși deoparte de companie pentru investiții.