După ce în luna iulie, a intrat în vigoare legea care elimină obligația depunerii declarațiilor anuale privind beneficiarii reali în cazul societăților constituite doar din persoane fizice, un proiect de lege promulgat vineri de președintele Iohannis stabilește prevederi similare pentru asociații și fundații. Totodată, noua lege elimină obligația patrimoniului inițial de minim 200 lei și reduce numărul de asociați necesari la înființare.
După ce în luna iulie, a intrat în vigoare legea care elimină obligația depunerii declarațiilor anuale privind beneficiarii reali în cazul societăților constituite doar din persoane fizice, Parlmentul a adoptat marți, prin votul final al deputaților, un proiect de lege care stabilește prevederi similare pentru asociații și fundații. Totodată, proiectul elimină obligația patrimoniului inițial de minim 200 lei și reduce numărul de asociați necesari la înființare.
Grupul Agricover, controlat de omul de afaceri iranian Jabbar Kanani, unul dintre principalii jucători pe piața locală agricolă, își va extinde operațiunile pe zona serviciilor IT, înființând în acest sens Agricover Technology.
După ce în luna iulie, a intrat în vigoare legea care elimină obligația depunerii declarațiilor anuale privind beneficiarii reali în cazul societăților constituite doar din persoane fizice, Senatul a adoptat miercuri un proiect de lege care stabilește prevederi similare pentru asociații și fundații. Totodată, proiectul elimină obligația patrimoniului inițial de minim 200 lei și reduce numărul de asociați necesari la înființare.
Complexul Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din țară, a anunțat joi că anul viitor va începe procesul de externalizare al Sucursalei Craiova II, care ar dura doi ani. O nouă companie va fi creată, după ce sucursala va fuziona cu societatea de termoficare locală.
Președintele Iohannis a promulgat legea care elimină obligația depunerii declarațiilor privind beneficiarii reali în cazul societăților constituite doar din persoane fizice. Totodată, prin proiect este eliminată depunerea declarației anuale și menținerea doar a obligației de a depune o declarație privind beneficiarii reali oricând intervine o schimbare în societate.
Parlamentul, prin votul final al Camerei Deputaților, a adoptat proiectul legislativ care elimină obligația depunerii declarațiilor privind beneficiarii reali în cazul societăților constituite doar din persoane fizice. Totodată, prin proiect este eliminată depunerea declarației anuale și menținerea doar a obligației de a depune o declarație privind beneficiarii reali oricând intervine o schimbare în societate.
Compania slovenă Resalta, specializată în soluții de eficientizare energetică și proiecte de energie regenerabilă, a înființat o subsidiară în România, în parteneriat cu firma românească Next Energy Partners, proprietara unei centrale eoliene în Galați.
Senatul a adoptat proiectul legislativ care elimină obligația depunerii declarațiilor privind beneficiarii reali în cazul societăților, inclusiv asociații și fundații, formate doar din persoane fizice. Totodată, prin proiect este eliminată depunerea declarației anuale și menținerea doar a obligației de a depune o declarație privind beneficiarii reali oricând intervine o schimbare în societate.
Comisia juridică din Senat a întocmit raport favorabil proiectului legislativ care elimină obligația depunerii declarațiilor privind beneficiarii reali în cazul societăților, inclusiv asociații și fundații, formate doar din persoane fizice. Totodată, prin proiect este eliminată depunerea declarației anuale și menținerea doar a obligației de a depune o declarație privind beneficiarii reali oricând intervine o schimbare în societate.
Obligația depunerii declarațiilor privind beneficiarii reali ar putea fi eliminată în cazul societăților, inclusiv asociații și fundații, formate doar din persoane fizice, potrivit unei propuneri legislative. Totodată, este propusă eliminarea depunerii declarației anuale și menținerea doar a obligației de a depune o declarație privind beneficiarii reali oricând intervine o schimbare în societate.
Președintele Iohannis a fost obligat, joi, ca urmare a îndepinirii termenului pe care îl avea la dispoziție în acest sens, să promulge proiectul de lege, votat de Parlament, prin care condamnații pentru corupție, dar și persoanele condamnate pentru spălare de bani, delapidare, fals în acte sau evaziune fiscală pot înființa firme. În proiect, inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, el însuși condamnat în trecut la închisoare, interdicția este menținută doar în cazul persoanelor pentru care instanța ar decide suspenderea acestui drept ca pedeapsă complementară condamnării.
Președintele Iohannis a sesizat Curtea Constituțională cu privire la proiectul de lege votat de Parlament prin care condamnații pentru corupție, dar și persoanele condamnate pentru spălare de bani, delapidare, fals în acte sau evaziune fiscală să poată înființa firme. În proiect, inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, el însuși condamnat în trecut la închisoare, interdicția este menținută doar în cazul persoanelor pentru care instanța ar decide suspenderea acestui drept ca pedeapsă complementară condamnării.
Senatorii au respins, anul trecut, un proiect de lege al PSD care propunea eliminarea interdicției, prevăzute acum în Legea societăților, ca persoanele condamnate pentru corupție să fie membri fondatori ai unei societăți reglementate prin această lege. Guvernul nu a fost de acord cu proiectul, dar miercuri Camera Deputațiilor, prin votul majorității, l-a adoptat astfel încât nu doar condamnații pentru corupție, dar și persoanele condamnate pentru spălare de bani, delapidare, fals în acte sau evaziune fiscală să poată înființa firme. Interdicția va fi menținută doar dacă instanța va hotărî suspenderea acestui drept ca pedeapsă complementară condamnării, prevede proiectul puterii.
Senatorii au respins, anul trecut, un proiect de lege al PSD care propunea eliminarea interdicției, prevăzute acum în Legea societăților, ca persoanele condamnate pentru corupție să fie membri fondatori ai unei societăți reglementate prin această lege. Guvernul nu a fost de acord cu proiectul, dar acum deputații puterii se pregătesc să îl adopte și l-au modificat astfel încât nu doar condamnații pentru corupție, dar și persoanele condamnate pentru spălare de bani, delapidare, fals în acte sau evaziune fiscală să poată înființa firme. Interdicția va fi menținută doar dacă instanța va hotărî suspenderea acestui drept ca pedeapsă complementară condamnării, prevede proiectul puterii.
Consiliul UE a aprobat înființarea unei societăți mixte cu un capital de 1 miliard de euro pentru investiții în calculul de înaltă performanță, jumătate din sumă urmând să fie asigurată de statele participante la proiect, printre care și România.
Senatorii au respins legea, inițiată chiar de parlamentari ai coaliției de guvernământ, prin care ar fi fost interzis administratorilor și acționarilor care au adus societăți în insolvență sau faliment să înființeze o altă firmă până la finalizarea procedurilor legate de acea companie. Profit.ro avertizase, la momentul lansării proiectului, că, în goana lor după firmele private aflate în dificultate financiară, parlamentarii au uitat că însuși statul are numeroase companii în insolvență, astfel că o lege de acest tip ar bloca Guvernul sau autorități locale să mai înființeze vreo firmă pentru o perioadă extrem de lungă.
Guvernul a modificat, joi, prin ordonanță de urgență, Legea societăților astfel încât Editura Didactică și Pedagogică să poată fi organizată prin hotărâre de guvern ca societate în subordinea Ministerului Educației. Decizia vine după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională ordonanța prin care editura obținuse deja acest statut și, totodată, după ce ministerul a semnat contractul de editare a manualelor școlare cu Editura Pedagogică.
Compania canadiană Leading Edge Materials, specializată în exploatarea mineralelor și elementelor rare, vrea să înființeze, împreună cu un partener român, o societate mixtă în vederea explorării unor potențiale zăcăminte de cobalt și litiu, materiale folosite la fabricarea bateriilor de tip litiu-ion, folosite la aparate precum telefoane mobile și laptopuri.
Senatorii au respins, miercuri, un proiect de lege care dădea posibilitatea acționarilor să se retragă dintr-o societate pe acțiuni nu doar atunci când nu votează decizia finală de divizare sau fuziune a societății pe acțiuni, ci chiar din stadiul inițierii acestor proceduri.
Administratorilor și acționarilor care au adus societăți în insolvență sau faliment le va fi interzis să înființeze o altă firmă până la finalizarea procedurilor legate de compania în insolvență, stabilește un proiect de lege inițiat de parlamentari ai coaliției de guvernământ. În goana lor după firmele private aflate în dificultate financiară, parlamentarii au uitat însă că însuși statul are numeroase companii în insolvență, astfel că o lege de acest tip va bloca Guvernul sau Primăria să mai înființeze vreo firmă pentru o perioadă extrem de lungă.
Rețelele sociale sunt criticate dur de un fost manager Facebook pentru modul în care manipulează utilizatorii și afectează societatea.
Acționarii se vor putea retrage dintr-o societate pe acțiuni nu doar atunci când nu votează decizia finală de divizare sau fuziune a societății pe acțiuni, ci chiar din stadiul inițierii acestor proceduri, prevede o inițiativă legislativă.
Cazul liderului PSD, Liviu Dragnea, care este acuzat în public că, prin acțiuni la purtător, se află în spatele firmei Tel Drum, câștigătoare a multor proiecte de infrastructură din Teleorman, a generat o amplă mișcare la nivel politic pentru schimbarea cadrului legal al firmelor cu astfel de titluri. Propunerile variază de la excluderea acestor firme din licitații publice la interdicția impusă oamenilor de afaceri de a-și mai înființa astfel firme.
Afacerile Uber România au crescut anul trecut de trei ori, iar profitul companiei la fel. În contextul în care și numărul românilor implicați în această activitate devine mai mare, este important de știut, din punct de vedere contabil, ce și cum trebuie făcut din perspectiva societății care prestează servicii sau a șoferului care lucrează cu Uber.