Volumele de gaze tranzacționate pe cele 2 piețe spot operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM) au atins joi un nivel maxim istoric, de peste 67 GWh, reprezentând un procent de 13% din consumul intern, procent de 4 ori mai ridicat decât cel înregistrat în urmă cu un an.
Silvia Vlăsceanu, Director Executiv HENRO, noua asociație a producătorilor de energie, a explicat, la PROFIT NEWS TV, motivele pentru care există un volum atât de mare de tranzacții pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU).
Prețul gazului cu livrare în ziua următoare tranzacționat pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a majorat cu 56,5% în ultimele patru zile ca urmare a reapariției îngrijorărilor cu privire la o posibilă criză energetică la nivel european în condițiile în care Rusia și-a limitat livrările de gaze chiar înainte ca Bătrânul Continent să intre într-o perioadă cu temperaturi mai scăzute.
2021 a fost un an infernal pe piața energiei, iar 2022 nu se anunță mai prietenos, atât pentru furnizori, cât și consumatori, care se vor vedea în continuare constrânși să achite prețuri ridicate la gaze și electricitate. La prima vedere, producătorii ar fi cei care ar avea de câștigat, însă ca urmare a impozitării impuse în urma liberalizării pieței, cea mai mare parte a “profitului” pe care aceștia l-ar fi putut realiza intră în buzunarele statului.
Prețul gazului cu livrare în ziua următoare a crescut luni cu nu mai puțin de 80 de lei/MWh sau cu 17,5% față de nivelul de închidere al zilei precedente, ajungând la 540 lei/MWh (109 euro/MWHh), cel mai înalt nivel înregistrat în ultimele 2 luni.
Prețul mediu al energiei pentru ziua următoare (PZU), care reprezintă un procent de 40-50% din consumul intern, a atins cel mai mare nivel din istorie, record bătut trei zile consecutiv. Dacă luni, pentru energia livrată a doua zi, acesta s-a situat la 1332 lei/MWh (270 de euro/MWh), marți el a crescut la 1399,6 lei/MWh (282,8 euro/MWh), pentru ca miercuri el să depășească nivelul de 1401,2 lei/MWh (283,3 euro/MWh).
Prețul spot al gazului pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a crescut cu 15% pentru a doua zi consecutiv, ajungând la maximul ultimei luni, ca urmare a incertitudinilor de pe piața europeană create de suspendarea de către Agenția Federală a Rețelelor din Germania a procedurii de aprobare a gazoductului Nord Stream 2, dar și a tensiunilor de pe piața internă dintre Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și furnizori.
Prețul mediu spot al gazelor tranzacționate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a scăzut sub 300 de lei/MWh pentru prima dată în ultima lună și jumătate, după ce pe 6 octombrie crescuse peste 500 de lei/MWh. Motivul: Gazprom și-a dublat capacitatea rezervată pentru exportul de gaze în România și a promis să livreze cantități superioare de gaze în UE.
Începând de miercuri, 27 octombrie, piața spot de energie electrică din România este cuplată nu numai cu cea din Ungaria, ci și cu cea din Bulgaria, importurile și exporturile fiind stabilite implicit prin algoritmul european Euphemia.
Reactorul 2 al centralei nucleare din Cernavodă, deconectat automat joi de la Sistemul Energetic Național (SEN), a fost reconectat sâmbătă seară și funcționează la capacitatea maximă începând cu duminică, ora 02:00. Funcționarea normală a centralei nucleare, care asigură aproximativ 20% din producția autohtonă de energie, a redus parțial presiunile de pe piața spot, prețul energiei pentru ziua următoare (duminică) înregistrând cea mai mare scădere procentuală la nivel european, de 15,2% față de cel din ziua precedentă,.
Un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă s-a deconectat joi dimineață, la ora 09:41, de la Sistemul Energetic Național (SEN), ceea ce condus la o majorare a importurilor la peste 2.000 MW pentru a putea compensa înjumătățirea producției de energie nucleară, de la 1.400 MW la aproximativ 700 MW.
Începând cu ora 08:00 a dimineții zilei de luni, România a fost importator net de energie electrică.
Prețul gazelor cu furnizare în octombrie, dar și al celor pentru primul semestru al anului viitor, a sărit marți de 500 de lei/MWh, apropiindu-se de nivelul anticipat de experții citați în urmă cu o săptămână, de 550 lei/MWh. Anul trecut, în urma scăderii consumului ca urmare a carantinării economiilor, prețul gazului ajunsese și la un nivel de 40 de lei/MWh.
România a redevenit, începând cu data de 25 septembrie, importator de gaz din Ungaria, după ce, începând cu luna aprilie, a fost utilizată de Gazprom ca țară de tranzit în vederea alimentare cu gaze a Budapestei. Explicația: prețul spot de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a devenit mai ridicat decât cel de pe bursa similară maghiară (CEEGEX).
Prețul gazului pe bursele operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM), atât pe cele spot cât și pe cele pe termen mediu s-a majorat cu peste 10% sau 25 de lei în ultimele zile, ajungând la un record de peste 250 lei/MWh.
Avaria înregistrată la reactorul 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, apărută într-un moment în care România înregistra consumuri record la nivel de vară ca urmare a caniculei, a făcut ca prețurile spot pentru energia pentru ziua următoare, vineri, să bată toate recordurile istorice.
România nu avea marți cele mai ridicate prețuri medii pentru ziua următoare (PZU) la energie electrică din Europa în pofida faptului că producția Nuclearelectrica este la jumătate din capacitate în urma intrării în revizie programată a uneia dintre cele 2 unități ale companiei. Statele din centrul și sudul Europei, în special Italia, Slovenia, Croația și Serbia au prețuri medii cu până la 4 euro/MWh superioare celui din România, iar Germania un preț mediu cu doar 6 cenți sub cel de pe OPCOM, operatorul pieței autohtone.
Scăderea producției interne de gaze, diminuarea considerabilă a cantității de gaze înmagazinate în urma unei ierni lungi și introducerea programului de ofertare a gazelor au condus la o scumpire considerabilă a gazelor de pe piața internă, care se tranzacționează la un preț mai mare cu peste 50% față de cel de anul trecut.
Sectorul de electricitate din România a trecut cu bine peste perioada mai friguroasă din ultimele zile, în pofida unui nivel record al consumului pentru acest an, care s-a apropiat de maximul ultimilor 5 ani, asta și ca urmare a importurilor efectuate.
Vremea mai friguroasă instalată în ultimele zile în România a condus la o majorare a consumului de gaze și, implicit la o creștere spectaculoasă a prețului gazelor pe bursele spot. În numai 5 zile, prețul gazelor s-a majorat cu 71%, de la aproximativ 70 de lei/MWh la peste 120 lei/MWh.
Hyundai Motor cumpără dezvoltatorul de roboți Boston Dynamics, pentru aproape 800 de milioane de euro, potrivit anunțului oficial al companiei sud-coreene. Cei de la Boston Dynamics au devenit celebri cu ajutorul robotului care imita un patruped, cu performanțe uimitoare de deplasare.
Câinele robot ”Spot” al Boston Dynamics învață trucuri noi pe o platformă petrolieră a grupului BP situată la 305 kilometri în largul Golfului Mexic, cum ar fi citirea indicatorilor, căutarea coroziunilor, cartografierea facilității și chiar detectarea mirosului de metan, relatează Reuters.
Prețul energiei pe piața spot a bursei OPCOM (Piața pentru Ziua Următoare - PZU) a avut o medie de 222 lei pe MWh în luna septembrie a acestui an, cu 22% mai puțin față de prețul înregistrat în aceeași lună a anului trecut, respectiv 287 lei pe MWh, potrivit datelor postate pe site-ul operatorului bursier.
Piața gazelor naturale a traversat un început de lună septembrie agitat, volumele, dar și prețurile majorându-se considerabil în paralel cu stoparea importurilor de gaze din Ungaria. Paradoxal, deși Romgaz și-a majorat producția la niveluri normale, după ce o redusese cu 30% în trimestrul al doilea, pe piața de echilibrare s-au înregistrat deficite considerabile, în special din partea utilizatorilor de rețea.
Prețurile gazelor de pe piețele spot, intraday și pentru ziua următoare, au coborât ambele pentru prima dată sub cel de 45,71 de lei/MWh, prețul din momentul liberalizării pieței gazelor.