Banca Centrală Europeană și Banca Angliei trebuie să continue să majoreze ratele dobânzilor pentru a îndepărta riscul unei stagflații, a avertizat cunoscutul economist Nouriel Roubini.
Acțiunile europene au scăzut pentru a șasea sesiune consecutivă, în condițiile în care scumpirea țițeiului și datele economice slabe din Germania au sporit îngrijorările că regiunea se îndreaptă spre stagflație.
Project Syndicate: În ultimul dvs. comentariu pentru PS, v-ați reafirmat așteptările că eforturile autorităților monetare de a ține în frâu inflația "vor provoca atât un colaps economic, cât și unul financiar" și că, "indiferent de discursul lor dur", băncile centrale "vor simți o presiune imensă pentru a inversa măsurile de înăsprire" odată ce acest colaps se va materializa. Care ar fi impactul unei astfel de inversări? Au factorii de decizie în materie de politică monetară din Statele Unite și Europa vreo opțiune bună - sau mai puțin rea?
Marea Britanie se află „în plină stagflație”, potrivit directorului general al CBI, principala organizație patronală a țării, care își deschide luni conferința anuală la Birmingham, potrivit agenției Reuters, citată de boursorama.com. „Ne-am reunit, încă o dată, în vremuri extraordinare. Marea Britanie se află în plină stagflație – afectată de o inflație galopantă și de o creștere negativă”, a declarat Tony Danker, în deschiderea conferinței Confederației Industriei Britanice (CBI).
Despre actuala criză, vicepreședintele Băncii Naționale a Austriei afirmă că „vom asista cu siguranță la o oarecare curățare a pieței”.
Economia mondială trece printr-o schimbare radicală de regim. Marea Moderație, care a durat zeci de ani, a luat sfârșit.
Banca Națională a României mai trebuie să vină cu creșteri de dobândă, în contextul inflației ridicate, care ar putea persista în următorul deceniu la nivel mondial, crede Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație. Politica monetară nu poate suplini pentru multă vreme lipsa de acțiune în ceea ce privește deficitul fiscal, care este unul ridicat în România și vine din probleme structurale. Creșterea economică în acest an probabil se va menține ridicată, însă va fi una înșelătoare, generată de avansul foarte ridicat din primul trimestru, în timp ce în restul anului vom avea o cvasi-stagnare, atrage atenția oficialul BNR.
Perspectivele financiare și economice mondiale pentru anul în curs s-au deteriorat rapid în ultimele luni, iar factorii de decizie politică, gospodăriile și investitorii se întreabă acum în ce măsură ar trebui să își revizuiască așteptările și pentru cât timp. Acest lucru depinde de răspunsurile la șase întrebări.
Acțiunile de pe Wall Street se corectează joi, în linie cu bursele europene, pe fondul temerilor privind încetinirea economiei americane, alimentate de datele dezamăgitoare privind evoluția cheltuielilor de consum în ultima lună.
Miliardarul american Elon Musk, CEO-ul Tesla, crede că o recesiune în SUA este foarte probabilă în viitorul apropiat, potrivit Bloomberg.
Acțiunile americane au extins declinul din prima parte a zilei și au încheiat tranzacțiile în scădere puternică, în contextul în care investitorii analizează riscurile intrării economiei în stagflație.
Banca Centrală Europeană nu se așteaptă ca războiul din Ucraina să ducă la stagflație în zona euro, chiar dacă va avea ca efect majorarea inflației, din cauza prețurilor mai ridicate la energie, și va reduce creșterea economică, a declarat președintele BCE, Christine Lagarde, transmite Reuters.
Compania franceză Amundi, cel mai mare administrator european de active, avertizează asupra riscurilor de stagflație în Europa și recomandă investitorilor “atractivitatea relativă” a acțiunilor americane, mai puțin vulnerabile la volatilitatea cauzată de războiul din Ucraina.
Incertitudinea creată de conflictul din Ucraina duce la o volatilitate ridicată pe piețele financiare. Nimic nou însă. Au mai existat și alte șocuri de-a lungul istoriei și piețele și-au revenit mereu.
Măsurile de salvare economică din anii pandemiei "aduc acum și nota de plată", iar "inflația actuală este unul din costurile economice ale măsurilor de luptă împotriva crizei-corona", susține consilierul prezidențial Cosmin Marinescu
Abia ieșită din criza COVID-19, Europa riscă să reintre în recesiune. Doar că de această dată și cu o inflație ce s-ar putea dovedi foarte greu de gestionat.
Temerile privind o posibilă stagflație sunt tot mai mari, însă nefondate, potrivit lui Adrian Codirlașu, Vicepreședinte CFA România. Cel puțin pentru următoarea perioadă. Nici măcar o recesiune economică nu se întrevede momentan.
Fostul președinte al Rezervei Federale Americane Alan Greenspan anticipează o etapă în care stagnarea economică va fi însoțită de creșteri de prețuri, exact ca în anii ‘70. „Stagflația este pe cale să apară.”