Serviciile speciale ruse au demascat anul trecut sute de spioni care lucrau în beneficiul unor țări străine, care sunt din ce în ce mai active în Rusia, a declarat miercuri președintele rus Vladimir Putin într-o reuniune a Colegiului Serviciului Federal de Securitate (FSB, ex-KGB), potrivit AFP, DPA și TASS.
Dacă în 2017 numărul muncitorilor din afara Uniunii Europene pentru care autoritățile au emis avize de angajare se situa la aproape 5.000, anul trecut acest număr aproape s-a dublat, apropiindu-se de 10.000. Acum, Guvernul a aprobat pentru anul în curs 20.000 de avize pentru muncitori străini, estimând că angajatorii vor avea nevoie de această forță de muncă.
Peste 9 milioane de turiști străini au vizitat Bulgaria în 2018, o cifră record pentru țara vecină, România având cea mai importantă contribuție la creșterea sectorului.
Numărul nopților petrecute de turiști în unitățile de cazare din România a crescut cu 5,5% în 2018 față de anul precedent. România a avut, astfel, a cincea creștere din UE a numărului de înnoptări ale turiștilor. Totuși, se află pe ultimul loc în funcție de ponderea nopților petrecute de nerezidenți. În Bulgaria, ponderea străinilor a fost de 66%, iar în Ungaria, de 47%.
De la aderarea României la Uniunea Europeană, țările din care România a importat, oficial, predominant forță de muncă din afara UE au fost Turcia și China, dar în ultimii doi Vietnam este de departe statul care furnizează cei mai mulți muncitori.
Membrii Consiliului Investitorilor Străini (FIC) critică măsurile ficale pregătite de Guvern pentru anul viitor și se declară dezamăgiți cu privire la "discursul public și politic" care încearcă să sugereze că ”străinii” urmăresc să facă rău României.
Cheltuielile turiștilor străini în România au crescut în primele nouă luni ale acestui an cu 120 de milioane de euro comparativ cu perioada similară a anului trecut, a anunțat marți, într-un comunicat, ministerul Turismului. Practic, în intervalul ianuarie-septembrie, turiștii străini au lăsat în România circa 1,1 miliarde de euro.
Numărul turiștilor străini sosiți în primele nouă luni, în România, a fost de 2,21 milioane, iar aceștia au cheltuit 5,24 miliarde lei (1,12 miliarde de euro), cu 12% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).
Lipsa de lucrători români, care i-a determinat pe unii antreprenori să recruteze personal inclusiv din Filipine, cum a anunțat Profit.ro încă din 2016, determină autoritățile române să crească din nou, ca în 2017 și 2018, numărul muncitorilor străini care pot fi înregistrați pe piața locală, anul viitor.
La începutul lunii noiembrie s-a publicat o lege (247/2018) prin care au fost aduse o serie de modificări legislației ce reglementează dreptul de muncă și ședere a cetățenilor străini în România. Cea mai importantă schimbare o reprezintă reducerea salariului minim de încadrare pentru cetățenii străini. Astfel, în acest moment, similar cu angajații români, cetățenii străini pot fi încadrați în muncă în baza unui venit salarial egal cu salariul minim pe economie, față de salariul mediu brut pe economie, pragul minim de încadrare anterior. Tot din perspectiva costului salarial, a fost redus salariul minim de încadrare pentru lucrătorii înalt calificați, de la patru la două salarii medii brute pe economie.
Autoritățile au început să reacționeze la problemele de pe piața muncii, însă soluțiile propuse nu par a fi luate într-un mod coordonat, iar intervențiile legislative sau de politică publică pe piața muncii par să fie rezultate doar din concluziile unui dialog parțial, limitat la un număr redus de actori relevanți, atrage atenția Consiliul Investitorilor Străini (FIC). O astfel de abordare, pe o piață a muncii care este deja tensionată din cauza deficitului pe care îl înregistrează, poate avea efecte contrare celor scontate, potrivit organizației.
Peste 6.500 de cetățeni străini, din afara Uniunii Europene, figurează în datele oficiale ca primind avize de angajare în România în primele 9 luni ale acestui an, majoritatea fiind recrutați în construcții, pentru meserii precum zidar pietrar, sudor, muncitor necalificat, fierar betonist sau dulgher.
Autoritățile au eliminat restricția privind angajarea cetățenilor din afara UE pe cel puțin salariul mediu pe economie, în condițiile acutizării deficitului de forță de muncă. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că această măsură ar putea contribui la reducerea tensionării pieței muncii, dar poate să creeze și probleme dacă dozajul nu e bun, pentru că trebuie păstrat și echilibrul cultural și chiar religios, în contextul în care migranții vin din Est.
Pentru a reduce deficitul forței de muncă și a aduce și menține muncitorii străini pe piața internă, autoritățile vor aplica de săptămâna viitoare noi reguli, confirmând astfel informațiile transmise anterior de Profit.ro. Cea mai importantă și intens cerută de antreprenori: eliminarea obligației angajatorilor de a le acorda străinilor care cer prelungirea dreptului de ședere temporară în România cel puțin salariul mediu brut pe economie. De luni, angajatorii le vor putea plăti doar salariul minim și vor avea și unele taxe reduse. Profit.ro a anunțat recent că o bonă filipineză care lucrează pentru o familie din București a contestat la Curtea Constituțională obligația salariului mediu. Regula a fost introdusă de Guvernul Boc pentru protejarea forței de muncă autohtone, dar a fost tot mai intens contestată de angajatori, ca și de ONG-uri locale.
Guvernul japonez a aprobat vineri un proiect de lege care să faciliteze angajarea de muncitori străini în domeniile care se confruntă cu un deficit de forță de muncă, informează Reuters.
Pentru a reduce deficitul forței de muncă și a aduce și menține muncitorii străini pe piața internă, autoritățile au făcut deja primul pas și au decis, conform datelor analizate de Profit.ro, eliminarea obligației angajatorilor de a le acorda străinilor care cer prelungirea dreptului de ședere temporară în România cel puțin salariul mediu brut pe economie. Angajatorii le vor putea plăti doar salariul minim și vor avea și taxe reduse. Profit.ro a anunțat recent că o bonă filipineză care lucrează pentru o familie din București a contestat la Curtea Constituțională obligația salariului mediu. Regula a fost introdusă de Guvernul Boc pentru protejarea forței de muncă autohtone, dar este tot mai intens contestată de angajatori, în condițiile crizei de personal, ca și de ONG-urile locale care militează pentru drepturile migranților și refugiaților.
Președintele Senatului, liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, joi, după o reuniune a formațiunii politice pe care o conduce, că susține eliminarea din legislație a prevederii potrivit căreia muncitorii străini din România trebuie plătiți cu salariul mediu. Tăriceanu a susținut și necesitatea majorării contingentului anual de muncitori străini acceptați în țara noastră.
O treime dintre membrii Consiliului Investitorilor Străini (FIC) consideră că România este lipsită de competitivitate în domeniul fiscal, o revenire la normal a percepției, după ce schimbările fiscale, implementate sau doar anunțate, au urcat procentajul nemulțumiților la aproximativ două treimi în toamna anului trecut și în primăvara acestui an, arată un sondaj al FIC. Pe de altă parte, s-a acutizat o altă problemă, pentru prima dată mai mult de jumătate dintre participanții la sondaj afirmând că România nu mai este competitivă din punctul de vedere al disponibilității forței de muncă calificate.
Prevederea a fost introdusă în legislație în 2011 de către Guvernul Boc, pentru protejarea forței de muncă autohtone, și este tot mai intens contestată, inclusiv de membri ai Guvernului. De la 1 ianuarie 2018, câștigul salarial mediu brut în România a fost majorat substanțial ca urmare a trecerii contribuțiilor sociale în sarcina angajaților, respectiv cu peste 1.000 de lei, de la 3.131 la 4.162 lei pe lună.
Lipsa de lucrători români, care i-a determinat pe unii antreprenori să recruteze personal inclusiv din Filipine, cum a anunțat Profit.ro încă din 2016, determină acum autoritățile române să crească din nou, ca și anul trecut, numărul muncitorilor străini care pot fi înregistrați pe piața locală, chiar pentru acest an. De această dată, Guvernul a decis să dubleze numărul maxim admis de angajări, confirmând astfel informațiile transmise de Profit.ro în urmă cu o lună.
Lipsa de lucrători români, care i-a determinat pe unii antreprenori să recruteze personal inclusiv din Filipine, cum a anunțat Profit.ro încă din 2016, determină acum autoritățile române să crească din nou, ca și anul trecut, numărul muncitorilor străini care pot fi înregistrați pe piața locală, chiar pentru acest an. De această dată, Guvernul va dubla numărul maxim admis de angajări.
Consiliul Investitorilor Străini (FIC), organizație ce reunește companii cu peste 186.000 de angajați și o cifră de afaceri cumulată de 187 miliarde lei, transmite Guvernului că este îngrijorat de posibilele măsuri de politică publică privind sistemul de economisire pentru pensie prin cei trei piloni și de lipsa de transparență în care acestea sunt analizate și promovate. Mesajul este transmis în contextul în care Camera de Comerț Americană a transmis ieri o atenționare similară și în care investitorii străini au interese legate de administrarea banilor.
Guvernul vrea să interzică firmelor specializate în plasarea forței de muncă să perceapă comisioane, taxe sau tarife de la românii care doresc să se angajeze în străinătate pentru orice fel de activități de mediere efectuate în vederea găsirii de locuri de muncă pentru aceștia, urmând ca firmele respective să poată încasa bani doar de la angajatorii externi care caută mână de lucru.
Numărul străinilor care trăiesc în Germania a crescut cu 5,8% în 2017 față de anul anterior, o creștere chiar mai importantă, de 12,5%, înregistrându-se în cazul est-europenilor (mai ales polonezi, români și bulgari), potrivit cifrelor comunicate joi de Oficiul Federal de Statistică german, preluate de dpa.
Membrii Consiliului Investitorilor Străini (FIC), organizație ce reunește companii care angajează peste 186.000 de persoane și au o cifră de afaceri de 187 de miliarde de lei, spun că le-a scăzut încrederea în mediul de afaceri din România, considerând că acesta s-a deteriorat.