Compania de stat înființată în 2013 pentru implementarea proiectului energetic-mamut de construire a hidrocentralei de acumulare prin pompaj de 1.000 MW de la Tarnița-Lăpuștești în parteneriat cu investitori din China, idee datând din regimul Ceaușescu și declarată ca abandonată anul trecut de către autorități, se judecă de peste 3 ani cu proprii angajați, care reclamă salarii neplătite pentru perioade care, în unele cazuri, potrivit acestora, depășesc 1 an.
Guvernul vrea să adopte Strategia energetică națională prin ordonanță de urgență, deși legislația în vigoare prevede că aceasta trebuie aprobată de către Parlament, argumentând, printre altele, că această "scurtătură" este necesară pentru a se evita riscul ca România să fie dată în judecată la Curtea Europeană de Justiție și eventual obligată să plătească amenzi în cadrul unei proceduri de infringement a Comisiei Europene aflată în desfășurare și demarată în urmă cu 5 ani, legată de autorizarea mai multor microhidrocentrale.
Plenul Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat prin vot majoritar propunerea Comisiei de Industrii și Servicii de introducere în Legea energiei a prevederii potrivit căreia Strategia energetică națională va fi promovată prin proiect de lege de către Guvern și va fi aprobată de Parlament, ceea ce înseamnă că Legislativul va avea ultimul cuvânt în ceea ce privește stabilirea politicii energetice a României.
Mai mulți parlamentari PSD și unul independent vor ca Legislativul să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește stabilirea politicii energetice a României, inclusiv în privința luptei contra schimbărilor climatice, și au elaborat în acest sens un draft de act normativ care prevede că atât Strategia energetică națională, cât și Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice se adoptă de către Parlament, prin lege.
Antreprenorul Răzvan Ivănică, care a dezvoltat până acum circa 100 de apartamente, pregătește lansarea unui proiect prin care își propune să adune capitalul necesar realizării de mici blocuri cu locuințe în București. El se bazează pe modelul cooperativei, intens folosit în Germania, și pe care un mai vechi proiect legislativ al Guvernului României intenționează să îl sprijine financiar.
Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA) și-a exprimat, joi, preocuparea față de Strategia Energetică propusă de Ministerul Energiei, care ar ignora tendințele tehnice, economice și climatice actuale și ar propune măsuri în contradicție cu obiectivele declarate, în detrimentul consumatorilor.
România nu duce lipsă de proiecte energetice majore, însă ceea ce lipsește pentru succesul acestora este predictibilitatea și coerența legislativă, a declarat, la Profit Energy.forum, președintele Centrului Român al Energiei (CRE), Corneliu Bodea.
Principala noutate este includerea pe această listă a proiectului de construire a hidrocentralei Turnu Măgurele – Nicopole (Bulgaria), cu putere instalată de 500 MW, care ar urma să fie parte a unui complex hidrotehnic omonim. Draftul de Strategie estimează necesarul total de investiții în sectorul energetic național în următorii 15 ani la minimum 15 miliarde de euro.
Guvernul vrea să înființeze un așa-numit "Fond de investiții pentru industrializare pe bază de licențe", finanțat de la bugetul de stat, din fonduri UE, din împrumuturi și din investiții private, fond care să cumpere licențe și know-how de producție pentru companii locale cu capital românesc majoritar, în ramurile industriale în care statul consideră că România are avantaje competitive.
Gazele vor fi cu peste 30% mai scumpe în 2030, comparativ cu nivelul de anul trecut, estimează Proiectul Strategiei energetice naționale. Cu toate acestea, în document se afirmă că nivelul de trai al gospodăriilor populației va crește, în intervalul respectiv, "într-un ritm cel puțin egal cu cel al creșterii prețurilor, astfel încât nivelul general de sărăcie energetică nu va crește din pricina prețului gazului natural".
Faptul că peste 95% din producția internă de gaze naturale este asigurată de doar doi producători, Romgaz și OMV Petrom, constituie o "vulnerabilitate de securitate", având în vedere caracterul închis al piețelor de furnizare, care face ca eventuala reziliere a unor contracte cu volume mari încheiate cu furnizorii să perturbe activitatea celor două companii
România trebuie să își propună o creștere economică sustenabilă, fără salturi spectaculoase pe termen scurt care, mai apoi, se pot sfârși în crize dureroase, a afirmat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, cu ocazia prezentării unui document privind strategia de dezvoltare a României. Isărescu avansează rata de 3,5% ca fiind o creștere adecvată pentru economia țării.
Ministerul Energiei a primit oferte din partea a două consorții de firme la licitația pentru achiziția de servicii de modelare și analiză cantitativă a datelor în vederea elaborării strategiei energetice a României pe perioada 2016-2030, contract evaluat la 1,88 milioane lei (TVA inclusă).
Ministerul Dezvoltării Regionale a lansat în dezbatere publică proiectul de lege privind Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, conținând principii și idei pentru diferite proiecte în mai multe domenii.
Barba non facit philosophum (Barba nu te face filosof). După aproape 2.000 de ani de rezistență, proverbului latin i-a sunat ceasul! Cei mai înțelepți oameni din România îi vor demonstra contrariul printr-un lucrare de anvergură, de peste 460 de pagini, realizată sub umbrela Academiei, asumată de toată suflarea politică și instituțională locală și sub înaltul patronaj al președintelui Iohannis, care o va și semna.
La licitația organizată de Ministerul Energiei pot participa doar firme cu o cifră medie globală de afaceri pe ultimii 3 ani de minim de 3 milioane lei, care să fi prestat, în perioada respectivă, servicii de elaborare de studii macroeconomice privind scenarii energetice pe termen mediu și lung la nivel național si/sau în UE. Garanția de participare la licitație este de 30.000 lei, redusă la jumătate pentru IMM-uri.
Guvernul va transmite Comisiei Europene în primăvara acestui an, cel mai târziu în luna aprilie, un nou program de convergență prin care România va trebui să anunțe dacă menține anul 2019 ca moment pentru adoptarea monedei euro sau va amâna această dată pe care niciun oficial nu o consideră acum fezabilă, ci doar un mesaj politic de stabilitate și încredere în economie.
Rezervele sigure, dovedite, de gaze naturale ale României au scăzut cu peste 26% în perioada 2014-2016, de la 150 la 101,37 miliarde metri cubi, iar cele de țiței, cu peste 35%, reiese din compararea datelor prezentate în ultimul draft de Strategie energetică națională, publicat recent de Ministerul Energiei, cu cele din documentul similar pus în dezbatere publică de instituție în decembrie 2014.
De la preluarea mandatului, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a avut întâlniri, în mediul diplomatic, cu ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, precum și cu omologul danez al acestuia, Karst Vagn Nielsen.
Există riscul ca apa caldă și căldura să fie oprite în București în interval de circa o săptămână, atât din cauza lipsei de bani de la nivelul RADET, cât și a posibilei întreruperi de către Romgaz a furnizării de gaze către ELCEN.