Acțiunile retailerului suedez H&M cresc puternic marți, cu circa 13%, după ce compania a anunțat un profit trimestral peste estimări, în contextul în care revenirea vânzărilor după ridicarea măsurilor de izolare a depășit așteptările.
Retailerul suedez H&M, prezent în România din 2011, a avut vânzări de 1,26 miliarde de coroane suedeze (121 milioane euro) pe piața locală în primele șase luni ale anului fiscal (1 decembrie 2017 – 31 mai 2018), în creștere cu 15% față de perioada similară a anului anterior. În lei, H&M România a raportat o creștere apropită a vânzărilor, de 14% (incluzând TVA).
Veniturile pe piața locală ale grupului suedez Medicover, reprezentat de Medicover România și Synevo România, și-au menținut tendința ascendentă în primul trimestru al acestui an și au depășit 21 de milioane de euro.
Retailerul suedez de haine și accesorii H&M, prezent și pe piața din România, va colabora cu cei de la casa de modă italiană Moschino, potrivit BBC. Noua colecție va fi disponibilă în magazinele H&M începând cu 8 noiembrie și va include atât articole pentru femei, cât și articole pentru bărbați.
Unul dintre investitorii importanți ai retailerului suedez de modă H&M a vândut masiv din acțiunile pe care le deținea la companie, potrivit Bloomberg.
Guvernul suedez ar putea fi vizat de o moțiune de cenzură după ce presa a scris că programatori români și cehi au avut acces, fără autorizație, la datele personale ale multor cetățeni suedezi și chiar la informații de securitate, relatează Bloomberg.
Retailerul suedez H&M, prezent în România din 2011, a avut vânzări de 532 milioane de coroane suedeze (55,7 milioane euro) pe piața locală în primele trei luni ale ultimului an fiscal (decembrie 2016 – februarie 2017), în creștere cu 14% față de perioada similară a anului anterior. În lei, H&M România a raportat o creștere a vânzărilor, incluzând TVA, de 11%, potrivit raportului financiar al grupului care se pregătește să lanseze un nou brand - ARKET.
Guvernul suedez are o nemulțumire mai puțin obișnuită, aceea că încasează prea multe taxe, în condițiile în care companiile și populația plătesc mai mult decât ar trebui datorită dobânzilor pe care le primesc în conturile fiscale, mai atractive decât cele bancare, care sunt negative, relatează Financial Times.