În anul 2024 se vor suspenda în continuare ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepția posturilor unice, din sistempul public, angajările urmând a fi aprobate doar prin memorandum în Guvern, conform unei ordonanțe de urgență pregătitoare pentru bugetul de anul viitor. Cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor va fi menținut la nivelul lunii decembrie 2023, iar munca suplimentară va fi compensată cu timp liber, cu excepția polițștilor, militarilor și lucrătorilor din serviciile speciale. În ciuda declarațiilor contrare ale premierului Ciolacu, indemnizațiile demnitarilor, alături de cele ale funcționarilor publici ar urma să fie majorate cu 5%. Anul viitor nu vor fi acordate bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă.
Angajatul nu va fi obligat să stea în concediu 10 zile lucrătoare neîntrerupte pe an, repausul săptămânal va putea fi redus la 42 de ore, față de 48 în prezent, dar cu un spor de salariu de de 75%, iar compensarea muncii suplimentare cu ore libere va putea fi realizată în 180 de zile, față de 90 zile, conform unui proiect legislativ de modificare a Codului Muncii, care urmărește conformarea acestuia la directivele europene în domeniu.
Alianța de guvernare PSD-PNL s-a gândit că strânge prea puțini bani din taxa specială pe veniturile băncilor.
Băncile urmează să plătească un impozit suplimentar de 1% pe cifra de afaceri, pe lângă impozitul pe profit de 16%, potrivit propunerii de proiect de lege a Guvernului PSD-PNL. Noua impozitare se va aplica, practic, tuturor veniturilor operaționale ale băncilor, din care nu vor fi scăzute cheltuielile importante, cum sunt cele cu dobânzile, comisioanele, personalul și altele.
Coaliția PSD-PNL vrea să taxeze mai mult companiile mari, așa-numita taxă pe multinaționale.
Modalitatea de taxare suplimentară a companiilor și băncilor este detaliată în documentul prezentat de Profit.ro duminică seara, dar taxa pe cifra de afaceri este considerată la acest moment, cum a explicat ieri Profit.ro, ca un înlocuitor la propunerea introducerii ajustorului fiscal (un alt mecanism prin care statul s-ar fi asigurat că companiile plătesc un impozit minim). Astfel, în prezent intenția autorităților ar fi să renunțe la ajustorul fiscal, noțiune nou creată și complicat de aplicat, în favoarea taxei pe cifra de afaceri, dar o decizie finală nu a fost încă luată.
Pe lângă cele două țări la care s-a referit ministrul Boloș, mai au taxe speciale pentru sistemul bancar introduse recent și altele.
Potrivit datelor Transelectrica, în România funcționează centrale de producție de electricitate pe bază de biomasă cu putere instalată totală netă de circa 124 MW. Cea mai mare și mai importantă, singura dispecerizabilă, este cea pe biomasă lemnoasă a Bioenergy Suceava, firmă care a aparținut până în 2019 grupului austriac Holzindustrie Schweighofer și care asigură încălzirea centralizată în municipiul Suceava.
ANAF va acorda propriilor angajați un concediu suplimentar de 10 zile, potrivit unui ordin de președinte ANAF semnat recent și aflat în posesia Profit.ro. Concediul de odihnă este acordat în anii în care ANAF acordă sporul de 15% pentru condiții vătămătoare de muncă. ANAF are aproape 23.000 de angajați. Acordarea celor 10 zile de concediu în plus este o obligație a instituției prevăzută de lege și aplicată în alte instituții ale statului de mai mulți ani, afirmă reprezentanții angajaților, cei care au făcut demersul pentru obținerea concediului suplimentar.
Comisia Europeană a propus, joi, acordarea unui sprijin financiar suplimentar de aproape 530 milioane de euro pentru 20 de state în cadrul Fondului de solidaritate al UE, România urmând să primească aproximativ 14 milioane de euro.
Președintele Iohannis a fost nevoit să promulge, joi, legea prin care angajatorii care nu respectă regulile privind munca suplimentară vor risca amenzi de până la 3.000 lei pentru fiecare angajat aflat într-o astfel de situație. În prezent, amenzile au limita fixă de cel mult 3.000 lei indiferent de numărul angajaților care lucrează peste program mai mult decât permite legea.
Parlamentul, prin votul final al Camerei Deputaților, a respins miercuri cererea președintelui Klaus Iohannis, prin care acesta solicita Parlamentului reexaminarea și, astfel, clarificarea proiectului de lege prin care angajatorii care nu respectă regulile privind munca suplimentară vor risca amenzi de până la 3.000 lei pentru fiecare angajat aflat într-o astfel de situație. În prezent, amenzile sunt în sumă fixă, indiferent de numărul angajaților care lucrează peste program mai mult decât permite legea.
Corpul de control al prim-ministrului a constatat, în urma unei verificări efectuate la Metrorex, o serie de deficiențe privind contractul și execuția proiectului ”Magistrala 5 de metrou Drumul Taberei – Pantelimon. Tronsonul 1. Drumul Taberei – Universitate. LOT L1.1. – Secțiunea Râul Doamnei – Hașdeu (Opera)”. Potrivit raportului Corpului de control, contractul de proiectare și execuție a structurii de rezistență fost modificat prin 12 documente, crescând cu peste 130 milioane lei și depășind astfel 1 miliard de lei. Totodată, oferta financiară pentru execuție nu a respectat normele în vigoare, în timp ce Metrorex a achizițonat o serie de lucrări suplimentare fără a se confirma necesitatea acestora.
Senatul a respins cererea președintelui Klaus Iohannis, prin care acesta solicita Parlamentului reexaminarea și, astfel, clarificarea proiectului de lege prin care angajatorii care nu respectă regulile privind munca suplimentară vor risca amenzi de până la 3.000 lei pentru fiecare angajat aflat într-o astfel de situație. În prezent, amenzile sunt în sumă fixă, indiferent de numărul angajaților care lucrează peste program mai mult decât permite legea.
Guvernul a aprobat, vineri, alocarea a 109 milioane euro pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum și suplimentarea cu 12 milioane euro pentru finanțarea programului de sprijinire a cultivării tomatelor în spații protejate.
Șeful statului solicită Parlamentului reexaminarea și, în acest mod, clarificarea proiectului de lege prin care angajatorii care nu respectă regulile privind munca suplimentară vor risca amenzi de până la 3.000 lei pentru fiecare angajat aflat într-o astfel de situație. În prezent, amenzile sunt în sumă fixă, indiferent de numărul angajaților care lucrează peste program mai mult decât permite legea.
Angajatorii care nu respectă regulile privind munca suplimentară vor risca amenzi de până la 3.000 lei pentru fiecare angajat aflat într-o astfel de situație, conform unui proiect de lege adoptat de Parlament și trimis spre promulgare șefului statului. În prezent, amenzile sunt în sumă fixă, indiferent de numărul angajaților care lucrează peste program mai mult decât permite legea.
Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom responsabil cu activitatea de explorare și producție de hidrocarburi, spune, într-un interviu acordat Profit.ro, că este încrezător că "rațiunea va învinge" și că problemele fiscale și de reglementare care au împiedicat până acum luarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep, la care compania este parteneră cu americanii de la ExxonMobil, vor fi depășite prin dialog cu Guvernul.
Statele Unite au anunțat că va desfășura suplimentar 1.500 de militari în Orientul Mijlociu, invocând ”amenințări persistente” împotriva forțelor americane, provenind de la ”cel mai înalt nivel” al Guvernului iranian.
Angajatorii vor fi obligați să acorde un concediu de odihnă suplimentar și plătit angajatelor care urmează o procedură de fertilizare ”in vitro”. Concediul va fi de 3 zile, în două etape, și va trebui justificat prin scrisoare eliberată de medicul specialist. Măsura, anunțată anterior de Profit.ro, a fost aprobată joi de Guvern prin ordonanță de urgență și va intra în vigoare imediat după publicarea ordonanței în Monitorul Oficial.
Angajatorii vor fi obligați să acorde un concediu de odihnă suplimentar și plătit angajatelor care urmează o procedură de fertilizare ”in vitro”. Concediul va fi de 3 zile, în două etape, și va trebui justificat prin scrisoare eliberată de medicul specialist.
Oricine vizita marți Parlamentul României și asista la ședințele a două comisii, cea pentru industrii și cea de buget-finanțe, ar fi fost uimit să constate că există două Românii total diferite, descrise, paradoxal, de doi parlamentari, ambii membri ai coaliției de guvernare. Potrivit unuia dintre aceștia, prețul gazelor din România s-a majorat cu 400% de la liberalizare, ajungând să fie mai mare decât cel de pe bursa de specialitate vieneză. Potrivit celuilalt, gazul din România este cu 25% mai ieftin decât cel tranzacționat pe Central European Gas Hub (CEGH) din Austria, în funcție de care este în prezent stabilită redevența în România.
Companiile din domeniul energetic nu mai pot avea o rată a rentabilitățiii mai mare de 5,66%, pare a fi noua politică a guvernanților, fie că sunt politicieni numiți la conducerea ANRE, fie că sunt șefi de comisii de specialitate în Parlament. Ultimul exemplu: cel al companiilor producătoare de gaze onshore, care, dacă vor fi votate favorabil amendamentele avansate acum în Parlament, nu își vor mai însuși decât 5 lei din prețul actual de 90 de lei. O rată a profitabilității de 5,55%, coincidență sau nu, extrem de apropiată de rata rentabilității stabilită de Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru companiile distribuitoare de energie și gaze naturale.
Acordul petrolier inițial privind perimetrul Neptun Deep a fost încheiat în anul 2000, titulari fiind atunci compania franceză Elf Aquitaine (transformată ulterior în Total) și Petrom, pe atunci deținută integral de statul român. Ulterior, în 2008, participația francezilor a fost preluată de americanii de la ExxonMobil, care sunt în prezent și operatori ai concesiunii.
El a fost întrebat despre amânarea deciziei de investiție în proiectul Neptun Deep, pe fondul nemulțumirii exprimate anterior de Rainer Seele cu privire la obligația prevăzută de Legea offshore ca 50% din cantitatea de gaze livrată anual din producția din Marea Neagră să fie vândută pe piețele centralizate din România. Șeful OMV a părut puțin surprins de întrebare.