Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă controlat de statul român prin Ministerul Energiei, a transmis acționarului majoritar că nu are bani pentru a distribui dividende suplimentare anul acesta, în conformitate cu celebra și controversata OUG nr. 114/2018, adoptată anul trecut.
Mesajele tot mai dure transmise in ultimii doi ani de guvernanti la adresa "multinaționalelor" nu au rămas fără efecte. Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), direcția din ANAF care se ocupă de marile companii, a stabilit la inspecțiile fiscale derulate anul trecut sume suplimentare de plată de 1,5 miliarde de lei, dublu față de anul anterior, potrivit datelor Profit.ro. Valoarea sumelor stabilite de plată a fost dublă chiar dacă numărul de controale a fost mai redus comparativ cu anul anterior. Deși suma de 1,5 miliarde de lei pare mare, reprezintă doar 1,5% din totalul veniturilor de 102 miliarde de lei încasate de Guvern anul trecut de la aceste firme.
Potrivit proiectului de buget pe 2019, statul român a încasat în 2018 venituri din dividende de la companii la care este acționar în sumă totală de 7,11 miliarde lei, în creștere cu 32% față de 2017, și estimează pentru anul în curs încasări din această sursă în scădere doar ușoară, la 6,83 miliarde lei.
Țiriac Leasing a suplimentat la 22 milioane de euro un credit contractat în iulie 2018 de la Banca Transilvania, în sumă de 15 milioane de euro, fondurile fiind destinate pentru finanțarea activității companiei. La începutul anului 2018, firma a contractat de la OTP Bank România un împrumut de 10 milioane de euro pe o perioadă de 7 ani, după ce în decembrie 2017 și-a dublat, la 20 de milioane de euro, linia de credit contractată anul trecut de la Raiffeisen Bank.
Din informațiile Profit.ro rezultă că este vorba prima solicitare de acest tip a statului adresată unei companii la care este acționar majoritar. Potrivit proiectului de buget pe 2019, statul a încasat în 2018 venituri din dividende în sumă totală de 7,11 miliarde lei, în creștere cu 32% față de 2017, și estimează pentru anul în curs încasări din această sursă în scădere doar ușoară, la 6,83 miliarde lei.
Mai multe mii de protestatari, membri ai opoziției și ai unor grupuri civile, au manifestat vineri la Budapesta în fața palatului prezidențial, la o zi de la promulgarea Legii privind modificarea timpului de lucru suplimentar, o reformă foarte controversată care a declanșat un val de proteste de la votarea sa în parlament.
Toate companiile la care statul este acționar unic sau majoritar, fie prin instituții centrale, fie prin primării, precum și regiile autonome, atât cele ale administrației centrale, cât și cele deținute de unitățile administrativ teritoriale, vor fi obligate anul viitor să cedeze la bugetul de stat un procent de 35% din rezervele financiare ce constituie surse proprii de finanțare.
Statul român ar putea încasa anul viitor pentru fiecare MWh de gaz comercializat în România sume mai mari cu 38% din impozitul pe veniturile din liberalizarea prețului gazelor, guvernul intenționând să majoreze impozitarea respectivului domeniu. Astfel, companiile producătoare de gaze ar putea plăti, începând cu 1 ianuarie, un impozit special din veniturile suplimentare obținute din liberalizarea prețului gazelor mai mare, cotele de impozitare urmând a ajunge și peste 90%, în loc de 60-80% în prezent.
Hidroelectrica a distribuit deja anul acesta către acționari dividende "uzuale" în valoare totală de 1,134 miliarde lei, din profitul net obținut în 2017, de peste 1,6 miliarde lei. Producătorul de energie hidro se numără printre marile companii de stat cărora Guvernul, aflat în mare foame de bani, le cere și anul acesta dividende suplimentare, alături de Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz și Transelectrica.
Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) spune că eventuala adoptare a măsurilor de înăsprire a fiscalității suportate de producătorii de gaze naturale discutate în Comisia de Industrii a Camerei Deputaților și prezentate de Profit.ro aici ar fi neconstituțională, ar scumpi gazele la consumatori, ar reduce veniturile bugetare, ar descuraja investițiile în explorare și exploarare și ar afecta securitatea energetică a țării.
În plus, rectificarea bugetară prevede compensarea parțială a minusurilor mari de încasări din TVA și accize, de peste 3 miliarde lei, cu încasări suplimentare din dividende de la companii de stat, în special energetice, estimate la aproape 2 miliarde lei.
Cel mai probabil, potențialii cumpărători de capacitate au încetat unilateral contractele de rezervare cu Transgaz ca urmare a incertitudinii generate de neluarea deciziei finale de investiție în proiect, determinată de adoptarea cu întârziere și într-o formă nemulțumitoare pentru petroliști a Legii offshore.
Guvernul intenționează să adopte săptămâna următoare a doua rectificare bugetară din acest an, conform declarațiilor ministrului Finanțelor Publice, Eugent Teodorovici. Potrivit unor surse oficiale, proiectul de rectificare prevede o suplimentare cu 1,1 miliarde lei a cheltuielilor bugetare alocate până în prezent.
Directoratul companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a convocat AGA societății pe 19 decembrie, la solicitarea Ministerului Energiei, care controlează compania cu 80% din acțiuni, pentru supunerea la vot a unei propuneri de acordare de dividende suplimentare în sumă totală de 550 milioane lei din rezervele Hidroelectrica, din care ministerului îi va reveni suma de 440 milioane lei.
Consiliul de Administrație al operatorului sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, companie controlată de stat prin Ministerul Economiei cu 58,5% din acțiuni, propune AGA acordarea de dividende suplimentare în sumă totală de 13,4 milioane lei, adică de 1,14 lei/acțiune, din care acționarului majoritar i-ar reveni circa 7,8 milioane lei.
Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica, controlat de statul român prin Ministerul Economiei cu peste 58% din acțiuni, este a patra companie energetică majoră de stat la care Guvernul apelează pentru a încerca să "cârpească" deficitul bugetar, ministerul solicitând convocarea în acest sens a AGA pe 14 decembrie.
Legea offshore a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis și urmează să intre în vigoare. Potrivit calculelor, statul ar încasa, pe toată perioada de exploatare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, circa 35% din totalul veniturilor rezultate din vânzarea acestor gaze, respectiv 13,52 miliarde dolari, iar companiile petroliere - 18,18 miliarde dolari, adică 65%. În această ultimă variantă, limita maximă a deductibilității investițiilor companiilor este de 30% din impozitul pe veniturile suplimentare datorat.
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, controlat de statul român prin Ministerul Economiei cu peste 58% din acțiuni, este a treia companie energetică majoră de stat la care Guvernul apelează pentru a încerca să "cârpească" deficitul bugetar, ministerul solicitând convocarea în acest sens a AGA pe 3 decembrie.
După Romgaz, care încă de miercuri a anunțat avizarea distribuirii unui dividend suplimentar la solicitarea principalului său acționar, Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica a convocat, astăzi, Adunarea Generală a Acționarilor pentru aprobarea unei solicitări similare a aceluiași acționar majoritar, statul român, prin Ministerul Energiei. Surse din piață spun că toate societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat și regiile autonome cu o situație financiară bună au primit solicitări similare din partea Guvernului. Aceasta este cea de-a doua măsură similară celor adoptate anul trecut, de distribuire a 90% din profit ca dividend și de acordare de dividende suplimentare, prin care statul a încasat numai de la companiile din domeniul energetic 2,5 miliarde lei.
Agricover Credit IFN, divizia de finanțare a grupului Agricover, controlat de omul de afaceri iranian Jabbar Kanani, unul dintre principalii jucători pe piața locală agricolă, va suplimenta cu 30 milioane de lei, la 130 milioane de lei, facilitatea de credit de tip revolving contractată de la Banca Comercială Română (BCR), semnată în octombrie 2016. De asemenea, linia de credit a fost prelungită cu 12 luni.
Clauza a fost reintrodusă în lege de plenul Camerei Deputaților la propunerea PNL și a fost sprijinită și de ALDE, UDMR și grupul minorităților naționale. PSD s-a opus inițial, însă, în cele din urmă, a cedat. Noi detalii vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință organizată cu sprijinul Exxon Mobil, care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu.
Comisiile reunite de Industrii, Buget și Administrație ale Camerei Deputaților au aprobat astăzi prin vot raportul de specialitate asupra proiectului Legii offshore menținând amendamentele votate la precedenta ședință a acestora, din 2 octombrie, în ceea ce privește regimul fiscal al exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, care prevăd, spre nemulțumirea companiilor petroliere, majorarea semnificativă a supraimpozitării, eliminarea înghețării fiscalității pe durata acordurilor petroliere și reducerea deductibilității investițiilor.
Comisiile reunite de Industrii, Buget și Administrație ale Camerei Deputaților au aprobat astăzi prin vot raportul de specialitate asupra proiectului Legii offshore menținând amendamentele votate la precedenta ședință a acestora, din 2 octombrie, în ceea ce privește regimul fiscal al exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, care prevăd, spre nemulțumirea companiilor petroliere, majorarea semnificativă a supraimpozitării, eliminarea înghețării fiscalității pe durata acordurilor petroliere și reducerea deductibilității investițiilor.
Liderul grupului ALDE din Camera Deputaților, Varujan Vosganian, a arătat, în comisiile de specialitate, că partidul pe care îl reprezintă, aflat în coaliția de guvernământ, nu susține propunerile PSD de modificare a Legii offshore. Vosganian a reclamat că modificările aduse acum de PSD, prezentate anterior în exclusivitate de Profit.ro, sunt decise fără a avea niciun fel de impact bugetar calculat, fără respectarea normelor de tehnică legislativă, iar Guvernul și autoritățile nu au transmis niciun punct de vedere cu privire la proiect. Opoziția a părăsit la rândul său ședința comisiilor de specialitate, reclamând că PSD nu a solicitat lucrări în paralel cu plenul Camerei Deputaților.
"Era impropriu să luăm o decizie astăzi. Au început să vină amendamente la lege de la colegi parlamentari. Unele vizează chestiuni de principiu, altele se referă la detalii, cum ar fi formule de calcul. Sunt prea multe aspecte implicate aici și e o mare responsabilitate. Nu vrem să fim acuzați ca parlamentari că ne-a scăpat ceva. Oricum vom fi acuzați", a declarat șeful Comisiei de Industrii de la Cameră, deputatul PSD Iulian Iancu.