Rezultatele 26 - 50 din 51 pentru "taxa banci"

Activele românești au avut cea mai proastă performanță din regiunea Europei Centrale și de Est pentru a doua săptămână la rând. Leul s-a depreciat la un nou minim istoric și dobânzile la titlurile de stat au crescut ca urmare a măsurilor fiscale neconvenționale luate de Guvern, printre care și o taxă pe active bancare de 1,2%, inclusiv pentru titlurile de stat, notează Erste Bank.

Bancherii pregătesc tăieri de cheltuieli după introducerea noii taxe pe active. Omer Tetik, directorul executiv al Băncii Transilvania, spune că a oprit deja renovarea a peste 200 de agenții, ar putea amâna etapa a doua din programul de digitalizare și reduce programele de training pentru angajați, precum și alte parteneriate. Sergiu Manea, președintele BCR, ia în considerare punerea în așteptare a unor investiții și a început să analizeze ce poate raționaliza la cheltuieli. Soluții de reducere a cheltuielilor și a investițiilor caută și CEC Bank, banca deținută de același stat care a introdus taxa.

Ordonanța de Urgență a Guvernului adoptată la finele anului trecut, care introduce taxe noi în mai multe sectoare economice, inclusiv în cel bancar, “cheamă criza”, spune Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor. Bancherii apreciază că taxa pe active bancare este nesustenabilă și că va avea efecte asupra întregii economii.

Atât autoritățile din Polonia, cât și cele din Ungaria, au solicitat și au primit, înainte de adoptare, avize BCE asupra actelor normative prin care au instituit la rândul lor taxe pe activele băncilor, în 2016 și 2010. BCE se poate sesiza și din oficiu și poate emite avize consultative asupra proiectelor de reglementare care intră în atribuțiile sale fără să fie consultată în prealabil de autoritățile naționale din UE, așa cum s-a întâmplat în decembrie 2015 cu draftul Legii românești a dării în plată, care la momentul emiterii avizului fusese deja adoptat de Camera Deputaților și aștepta promulgarea.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că ar fi o reacție „absolut normală” ca băncile să plece cu activele din țară, în condițiile în care acestea ar fi taxate la un nivel care ar aduce pierderi pentru acționari sau chiar pentru deponenți. Totodată, băncile n-ar mai cumpăra titluri de stat românești, fiindcă și acestea ar urma să fie taxate.

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că taxarea activelor bancare în funcție de nivelul dobânzilor din piața interbancară nu va afecta independența BNR ci eficiența politicii monetare, lucru ce nu va ajuta Guvernul.

Anul tocmai încheiat a fost, din nou, unul foarte bun pentru industria bancară, mai puțin chiar la final. Profitul băncilor a ajuns la un nou nivel record, lucru folosit de puterea politică pentru a justifica creșterea taxării. Creditarea a crescut, dar BNR a venit cu limitarea gradelor de îndatorare, iar în Parlament au fost scoase de la sertar și adoptate mai multe legi care ar putea duce la scăderea veniturilor și afacerilor băncilor. „Bombele” reglementării din trecut s-au dovedit doar „fumigene”, însă lucrurile chiar s-ar putea schimba în rău pentru bănci în 2019.

Cum? Desființând ROBOR.

Banca Națională a României a dezvăluit Ministerului de Finanțe că testele de stres realizate anul trecut indică o restrângere dramatică a profiturilor băncilor în 2019 și 2020. Aplicarea unei taxe bancare ar aduce probleme și mai mari pentru bănci.

Băncile au trimis astăzi Ministerului Finanțelor Publice o scrisoare în care solicită clarificări în privința modului în care urmează să fie aplicată taxa pe active, în condițiile în care formulările din ordonanța de urgență aprobată săptămâna trecută de Guvern lasă loc de interpretări. Problematică este în special formularea privind datorarea trimestrială a taxei pe activele financiare totale, fără mențiuni exprese care să prevată calculul anualizat al acesteia și doar plăți în tranșe trimestriale. O interpretare în sensul defavorabil băncilor ar transfera la stat circa 70% din profiturile nete consolidate ale sistemului bancar, potrivit calculelor Profit.ro, de patru ori mai mult decât dacă s-ar face calculul la nivelul întregului an, așa cum au lăsat de înțeles datele prezentate de ministrul Finanțelor înainte de aprobarea OUG, dar pe care formulările din ordonanță nu le susțin cu claritate.

ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) este ruda mai săracă a LIBOR (London Interbank Offered Rate) și EURIBOR (Euro Interbank Offered Rate) din moment ce e folosită ca mijloc pentru a alimenta bugetul politizat al statului, prin intermediul taxei pe lăcomie. Și a fost considerată o mare victorie că respectiva taxă se va impune ca o marjă din activele băncilor doar dacă ROBOR depășește 2%, nu 1,5% - cum s-a vorbit inițial, adică cei care au negociat s-au bucurat că sunt mai puțin afectați de nivel, nu că taxa e arbitrară și băncile care stabilesc LIBOR și EURIBOR nu plătesc așa ceva.

Taxa introdusă de Guvern pe activele băncilor va fi calculată la nivelul unui întreg an și doar plătită trimestrial, consideră Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR). Interpretarea organizației industriei bancare se bazează, însă, pe principii de drept fiscal și pe calcule prezentate la începutul săptămânii de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, care ar releva faptul că "se intenționează aplicarea unei taxe pe active bancare stabilită la nivelul întregului an, insă plătibilă trimestrial". Lgislatia adoptată ieri nu prevede, însă, nivelul taxei și plata trimestrială, fără alte lămuriri, care ar trebui să vină mai târziu.

Noua taxă pe activele băncilor introdusă de Guvern ar putea duce în cuferele statului circa 70% din profiturile nete consolidate ale sistemului bancar, în condițiile în care se prevede că aceasta va fi plătită trimestrial, arată calculele Profit.ro pe baza datelor curente de profitabilitate și nivel al activelor.

Taxa pe activele băncilor a fost avizată de Guvern, activele urmând să fie taxate începând de la un nivel al Robor de 2%, a anunțat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.

Activele băncilor vor fi impozitate dacă nivelul Robor va depăși nivelul de 2% a anunțat, vineri, premierul Viorica Dăncilă într-o ședință de guvern în care a fost aprobată ordonanța cu ample măsuri fiscale anunțată în această săptămână. În proiectul prezentat marți, activele băncilor ar fi urmată să fie taxate începând de la un nivel al Robor de 1,5%.

Intenția autorităților din România de a consolida bugetul cu o nouă taxă ar trebui să le reamintească băncilor străine prezente în Europa de Est cât de vulnerabile pot fi în această regiune, transmite Bloomberg.

Țara arde și baba se piaptănă semantic! Cam în situația asta mă aflu probabil dacă, din toată puzderia de taxe și măsuri noi împotriva mediului privat, anunțate ieri de ministrul Finanțelor, cel mai oribil lucru mi se pare că vine din zona limbajului.

Cu un buget în avarie, Guvernul a anunțat noi taxe în mai multe domenii, printre care și cel bancar. Băncile vor fi taxate la volumul activelor la o cotă care este și cea mai ridicată din Uniunea Europeană și depășește chiar și taxarea introdusă de Ungaria în 2010, care a adus pierderi sistemului bancar.

Taxa pe active va fi stabilită în funcție de nivelul ROBOR și se va aplica de la 1 ianuarie băncilor, dar și instituțiilor financiare nebancare, care nici nu participă la calculul și stabilirea ratelor ROBOR, potrivit proiectului de Ordonanță de Urgență a Guvernului, publicat de Ministerul Finanțelor. Taxa va fi plătită trimestrial la bugetul de stat și va fi deductibilă din calculul rezultatului fiscal.

Guvernul introduce anul viitor "taxa pe lăcomie", aplicată băncilor, la valoarea activelor, și calculată în funcție de nivelul ROBOR. Taxa va fi stabilită pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 și la 6 luni, când indicatorul depășește valoarea de 1,5%. Până la acest prag de referință, taxa este zero.

Executivi de rang înalt ai două bănci americane majore cu operațiuni în România se plângeau în decembrie 1978 Departamentului pentru Comerț al Statelor Unite că Nicolae Ceaușescu ar fi impus o așa-numită "taxă cu reținere la sursă" pe veniturile din dobânzi obținute de instituțiile de credit străine din împrumuturi acordate la București.

Guvernul de la Viena ar urma să anunțe marți modificarea taxei pe bănci, care va include probabil o taxă excepțională colectivă de un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari), în schimbul deducerii taxelor la nivel european din taxa percepută de Banca Centrală a Austriei, au declarat, pentru Reuters, surse care au dorit să-și păstreze anonimatul.

Taxa de pașaport, pentru documentele eliberate în țară, va fi achitată și online sau la ghișeele băncilor, în baza unei ordonanțe de urgență pregătită de Guvern și prezentată acum de Profit.ro, direcțiile de eliberare a pașapoartelor urmând să încheie în acest sens convenții cu băncile.

Ungaria va reduce suplimentar taxa pe bănci în 2017, conform proiectului legislativ înaintat de Guvern Parlamentului, marți seara, transmite Reuters.

Parlamentul Poloniei a aprobat legea care prevede taxarea anuală cu 0,44% a activelor băncilor și companiilor de asigurări, care va duce la buget 4,4 miliarde de zloți (1,1 miliarde de dolari), transmite Bloomberg.