Comunitatea bancară a transmis Senatului, prima Cameră a Parlamentului care va dezbate OUG 114, prin care Guvernul a decis, printre altele, impozitarea activelor financiare ale băncilor, că, deși impactul introducerii taxei pare a fi doar asupra instituțiilor bancare, costul final va fi plătit de societate în general.
Profitabilitatea sistemului bancar din România este - înainte de impunerea taxei pe active - mai bună decât media europeană, dar nu excepțională, însă impunerea acestei taxe ar putea să o transforme din mai bună în mai slabă decât media europeană și, de asemenea, nu ar fi exclus, în acest scenariu, să asistăm la câteva ieșiri de bănci din România, susține economistul șef al Băncii Naționale a României, într-un articol publicat pe pe blogul Opinii BNR, preluat de Agepres.ro.
Taxa impusă băncilor prin OUG 114 ar putea fi modificată, pe de o parte, din perspectiva modului de calculare a ROBOR, astfel încât să reprezinte media tranzacțiilor bancare, și nu rezultatul ședinței de fixing, cât și din perspectiva taxării activelor pentru a pune presiune pe dobânzile la credite.
Pe 15 ianuarie, Profit.ro scria în exclusivitate că BCE analiza la acel moment prevederile OUG 114 și urma să decidă dacă va publica un aviz asupra noii taxe bancare, în condițiile în care Guvernul nu îi înaintase o solicitare în acest sens înainte de adoptarea OUG. "BCE nu a fost consultată asupra acestui subiect, dar analizează în prezent cazul și va decide dacă va publica sau nu un aviz", declarau luna trecută surse apropiate situației, pentru Profit.ro.
Inițiativa vine într-un moment de maximă tensiune între Guvern, sistemul bancar și BNR, după introducerea "taxei pe lăcomie". Ministrul Finanțelor a declarat recent că a fost dispoziția dată de el personal ca ministerul să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, iar PSD a acuzat BNR în mai multe rânduri că nu dispune măsuri pentru a opri deprecierea leului față de euro. În urmă cu o săptămână, Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, a susținut că președintele Consiliului Concurenței ar fi fost numit, în mandatul fostului președinte Traian Băsescu, la propunerea președintelui executiv al Raiffeisen, Steven van Groningen, în timp ce șeful Consiliului Fiscal a fost economistul-șef al acestei bănci.
Statul a împrumutat în 2018, direct de la populație, peste 2 miliarde de lei, sub obiectivul ambițios de 4 miliarde de lei stabilit la început de an, obiectiv care va rămâne, probabil, la nivel orientativ și pentru anul acesta. Dobânzile la titlurile de stat vândute populației sunt semnificativ mai mari față de ce oferă băncile la depozite, iar veniturile din dobânzi nu sunt impozabile.
Deși testele de stres realizate anul trecut la bănci indică, conform datelor comunicate chiar Finanțelor de BNR, o restrângere dramatică a profiturilor băncilor în 2019 și 2020, chiar și în absența taxei pe active, Guvernul estimează venituri în creștere din impozitarea acestora în proiectul de buget. Potrivit artizanilor bugetari, în buzunarul statului ar urma să intre anul acesta, aplicând impozitul de 10%, o sumă ce depășește 50% din profiturile totale ale sistemului bancar estimate de testele de stres în scenariul de bază. Finanțele au trecut încasări mai mari și din impozitarea veniturilor nete ale BNR. O proiecție bizară în condițiile în care același Guvern care cere băncii centrale să se lupte mai intens cu "speculatorii", folosind rezerva pentru a apăra leul și politica monetară pentru a forța scăderea dobânzilor, concomitent cu reducerea inflației, presupune ca banca centrală va reuși în același timp să facă și un profit și mai mare, din care să dea statului 80%, conform legii.
Niciun leu nu a fost prevăzut în bugetul de stat pe anul acesta din recent introdusa taxă pe activele financiare ale băncilor, deși OUG care a introdus-o este în vigoare de la începutul anului și ar urma să genereze primele încasări după primul trimestru. Un astfel de efect neutru poate fi prevăzut de Finanțe doar dacă presupune că rata ROBOR nu va depăși 2% în medii trimestriale. Că Finanțele speră într-o scădere semnificativă a dobânzilor, pe care nicio altă prognoză nu o mai anticipează, o arată și cifrele optimiste trecute în buget pentru cheltuielile cu dobânzile pe care statul le va plăti la propriile împrumuturi.
“Avem informații că 25% din angajații sistemului bancar ar urma să fie disponibilizați dacă ordonanța care a introdus taxa pe active va rămâne în forma actuală. Am început deja negocieri pentru a ne asigura că se vor lua măsuri pentru ca oamenii afectați să poată trece mai ușor peste eventualele restructurări masive”, a declarat, pentru Profit.ro, Paraschiv Constantin, președintele Federației Sindicatelor din AsigurBănci (FSAB). Astăzi, FSAB a avut deja discuții pe tema posibilelor restructurări cu șefii departamentelor de resurse umane din băncile membre ale patronatului bancar, urmând ca spre seară să se întâlnească și cu top managementul acestora.
Creditul acordat populației a avut o creștere modestă în decembrie, continuând decelerarea din ultimele luni. Creditul de consum a înghețat în ultima lună a anului, dar cel pentru locuințe a mers mai bine, în condițiile în care de la 1 ianuarie au intrat în vigoare noile reglementări prudențiale privind limitarea gradului de îndatorare.
Activele românești au avut cea mai proastă performanță din regiunea Europei Centrale și de Est pentru a doua săptămână la rând. Leul s-a depreciat la un nou minim istoric și dobânzile la titlurile de stat au crescut ca urmare a măsurilor fiscale neconvenționale luate de Guvern, printre care și o taxă pe active bancare de 1,2%, inclusiv pentru titlurile de stat, notează Erste Bank.
Bancherii pregătesc tăieri de cheltuieli după introducerea noii taxe pe active. Omer Tetik, directorul executiv al Băncii Transilvania, spune că a oprit deja renovarea a peste 200 de agenții, ar putea amâna etapa a doua din programul de digitalizare și reduce programele de training pentru angajați, precum și alte parteneriate. Sergiu Manea, președintele BCR, ia în considerare punerea în așteptare a unor investiții și a început să analizeze ce poate raționaliza la cheltuieli. Soluții de reducere a cheltuielilor și a investițiilor caută și CEC Bank, banca deținută de același stat care a introdus taxa.
Ordonanța de Urgență a Guvernului adoptată la finele anului trecut, care introduce taxe noi în mai multe sectoare economice, inclusiv în cel bancar, “cheamă criza”, spune Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor. Bancherii apreciază că taxa pe active bancare este nesustenabilă și că va avea efecte asupra întregii economii.
Atât autoritățile din Polonia, cât și cele din Ungaria, au solicitat și au primit, înainte de adoptare, avize BCE asupra actelor normative prin care au instituit la rândul lor taxe pe activele băncilor, în 2016 și 2010. BCE se poate sesiza și din oficiu și poate emite avize consultative asupra proiectelor de reglementare care intră în atribuțiile sale fără să fie consultată în prealabil de autoritățile naționale din UE, așa cum s-a întâmplat în decembrie 2015 cu draftul Legii românești a dării în plată, care la momentul emiterii avizului fusese deja adoptat de Camera Deputaților și aștepta promulgarea.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că ar fi o reacție „absolut normală” ca băncile să plece cu activele din țară, în condițiile în care acestea ar fi taxate la un nivel care ar aduce pierderi pentru acționari sau chiar pentru deponenți. Totodată, băncile n-ar mai cumpăra titluri de stat românești, fiindcă și acestea ar urma să fie taxate.
Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că taxarea activelor bancare în funcție de nivelul dobânzilor din piața interbancară nu va afecta independența BNR ci eficiența politicii monetare, lucru ce nu va ajuta Guvernul.
Anul tocmai încheiat a fost, din nou, unul foarte bun pentru industria bancară, mai puțin chiar la final. Profitul băncilor a ajuns la un nou nivel record, lucru folosit de puterea politică pentru a justifica creșterea taxării. Creditarea a crescut, dar BNR a venit cu limitarea gradelor de îndatorare, iar în Parlament au fost scoase de la sertar și adoptate mai multe legi care ar putea duce la scăderea veniturilor și afacerilor băncilor. „Bombele” reglementării din trecut s-au dovedit doar „fumigene”, însă lucrurile chiar s-ar putea schimba în rău pentru bănci în 2019.
Banca Națională a României a dezvăluit Ministerului de Finanțe că testele de stres realizate anul trecut indică o restrângere dramatică a profiturilor băncilor în 2019 și 2020. Aplicarea unei taxe bancare ar aduce probleme și mai mari pentru bănci.
Băncile au trimis astăzi Ministerului Finanțelor Publice o scrisoare în care solicită clarificări în privința modului în care urmează să fie aplicată taxa pe active, în condițiile în care formulările din ordonanța de urgență aprobată săptămâna trecută de Guvern lasă loc de interpretări. Problematică este în special formularea privind datorarea trimestrială a taxei pe activele financiare totale, fără mențiuni exprese care să prevată calculul anualizat al acesteia și doar plăți în tranșe trimestriale. O interpretare în sensul defavorabil băncilor ar transfera la stat circa 70% din profiturile nete consolidate ale sistemului bancar, potrivit calculelor Profit.ro, de patru ori mai mult decât dacă s-ar face calculul la nivelul întregului an, așa cum au lăsat de înțeles datele prezentate de ministrul Finanțelor înainte de aprobarea OUG, dar pe care formulările din ordonanță nu le susțin cu claritate.
ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) este ruda mai săracă a LIBOR (London Interbank Offered Rate) și EURIBOR (Euro Interbank Offered Rate) din moment ce e folosită ca mijloc pentru a alimenta bugetul politizat al statului, prin intermediul taxei pe lăcomie. Și a fost considerată o mare victorie că respectiva taxă se va impune ca o marjă din activele băncilor doar dacă ROBOR depășește 2%, nu 1,5% - cum s-a vorbit inițial, adică cei care au negociat s-au bucurat că sunt mai puțin afectați de nivel, nu că taxa e arbitrară și băncile care stabilesc LIBOR și EURIBOR nu plătesc așa ceva.
Taxa introdusă de Guvern pe activele băncilor va fi calculată la nivelul unui întreg an și doar plătită trimestrial, consideră Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR). Interpretarea organizației industriei bancare se bazează, însă, pe principii de drept fiscal și pe calcule prezentate la începutul săptămânii de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, care ar releva faptul că "se intenționează aplicarea unei taxe pe active bancare stabilită la nivelul întregului an, insă plătibilă trimestrial". Lgislatia adoptată ieri nu prevede, însă, nivelul taxei și plata trimestrială, fără alte lămuriri, care ar trebui să vină mai târziu.
Noua taxă pe activele băncilor introdusă de Guvern ar putea duce în cuferele statului circa 70% din profiturile nete consolidate ale sistemului bancar, în condițiile în care se prevede că aceasta va fi plătită trimestrial, arată calculele Profit.ro pe baza datelor curente de profitabilitate și nivel al activelor.
Taxa pe activele băncilor a fost avizată de Guvern, activele urmând să fie taxate începând de la un nivel al Robor de 2%, a anunțat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.
Activele băncilor vor fi impozitate dacă nivelul Robor va depăși nivelul de 2% a anunțat, vineri, premierul Viorica Dăncilă într-o ședință de guvern în care a fost aprobată ordonanța cu ample măsuri fiscale anunțată în această săptămână. În proiectul prezentat marți, activele băncilor ar fi urmată să fie taxate începând de la un nivel al Robor de 1,5%.