Cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, OMV Petrom, a plătit anul trecut un nivel record de impozite și taxe la bugetul de stat, de 12,3 miliarde de lei (2,49 miliarde euro), cu aproximativ 2,7 miliarde lei sau 30% peste nivelul din 2020, de 9,6 miliarde euro, și cu aproximativ 20% peste media din ultimii ani.
Nu mai puțin de 60% din cifra de afaceri (și nu din profit!) estimată de principalul producător de gaze autohton, Romgaz, pentru 2022 va intra direct în buzunarele statului român prin impozite, taxe și vărsăminte asimilate, potrivit bugetului companiei pe acest an. Suma pe care o va încasa statul român din acestea, 7,4 miliarde lei, va fi de peste 4 ori peste profitul net estimat de companie pentru acest an, 1,73 miliarde lei, profit care va ajunge și el majoritar în aceleași conturi ale statului român, care a impus o rată de distribuire a dividendelor de 90% (cu posibilitatea unor excepții de 50%). Dacă adăugăm și încasările din impozitul pe profit și dividendele, rezultă că partea statului din cifra de afaceri a companiei se va ridica la 70%, de 5 ori mai mare decât profitul net estimat de companie pentru 2022.
România trebuie să consolideze finanțele publice și să crească veniturile statului printr-o colectare mai eficientă a taxelor și impozitelor, dar și prin lărgirea bazei impozabile, astfel încât să dispună de resurse mai multe pentru domenii precum educația și sănătatea sau pentru investiții în infrastructură. De asemenea, este necesară o reformă a pensiilor, prevăzută de altfel în PNRR, și de eliminarea pensiilor speciale și a posibilității unor categorii de angajați din sectorul public de a se pensiona cu mult înainte de vârsta obișnuită, potrivit unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Raportul reia multe dintre mesajele anterioare ale altor instituții internaționale, precum FMI sau Comisia Europeană, și menționează repetat PNRR ca fiind soluția la multe dintre problemele finanțelor publice și sistemului fiscal.
Mediul de afaceri are nevoie din partea autorităților de o consultare reală în ce privește măsurile cu impact fiscal, modificările de taxe și impozite, având în vedere că, de obicei, consultările au loc au loc într-un context în care decizia este deja aproape luată politic, a declarat, la Profit News, Angela Roșca, partener în cadrul firmei de consultanță TaxHouse. Deciziile luate și anunțate cu termene foarte scurte de implementare, cum a fost tentativa din decembrie de a reduce plafonul de încadrare la impozitare de tip microîntrprindere, afectează companiile care își fac, în mod obișnuit, planurile din timp.
Guvernul a adoptat astăzi o ordonanță importantă, cu măsuri fiscal-bugetare necesare adoptării proiectului de buget pentru anul următor. Foarte importantă este și o măsură care nu se mai regăsește în ordonanță, majorarea pragului privind impozitul pe venitul microîntreprinderilor. Decizia de a exclude această măsură comparativ cu proiectul inițial al ordonanței, a fost anunțată de premierul Nicolae Ciucă înainte de începerea ședinței de guvern. Ordonanța aprobată aduce mai multe măsuri, printre care TVA de 5% pentru achiziția, o singură dată, a unei locuințe cu preț între 450.000 de lei și 700.000 de lei (până la 450.000 de lei se aplica deja), reincriminarea ca faptă penală a stopajului la sursă de contribuții și impozite fără virarea acestora la bugetul statului într-un anumit termen, precum și înghețarea salariilor bugetarilor, cu excepția angajaților din învățământ și a unor categorii din sănătate. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a anunțat, după aprobarea ordonanței că, față de proiectul inițial, în privința stopajului la sursă se reincriminează doar reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata, termenul de aplicare fiind amânat la 1 martie 2022. Fapta de neîncasare și neplată, prevăzută în proiectul inițial, a fost exclusă din forma aprobată.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, revine cu ideea desființării cotei unice de impozitare, afirmând că mai sunt doar trei sau patru state în Europa care au cota unică și întrebându-se dacă toți sunt “tâmpiți și numai noi suntem deștepți”. El a menționat că peste tot s-a schimbat sistemul de impozitare.
Noul Guvern, format din PNL, PSD și UDMR, a primit, în mod previzibil, votul de învestitură din partea Parlamentului.
Noul Guvern va păstra cota unică de impozitare și este împotriva creșterii taxelor și impozitelor, a declarat premierul desemnat Nicolae Ciucă, în discursul prin care a cerut votul de investire al Parlamentului. Ciucă a promis măsuri concrete capitalul autohton și crearea unei ”identități de brand pentru România”.
Peste 137.500 de firme și-au depus situațiile financiare pentru 2020 până la data de 12 aprilie 2021, ceea ce reprezintă circa 10% din numărul estimat de situații financiare ce urmează a fi depuse până la termenul limită de la sfârșitul lunii mai, reiese din informațiile transmise de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), la solicitarea News.ro.
Dublarea de la 10,5% la 21% a impozitului pe profiturile din străinătate ale corporațiilor din SUA, dacă va fi aprobată de Congres și va intra în vigoare, va arunca operațiunile din România ale corporațiilor americane în "gura" Fiscului de la Washington. În prezent, acest lucru nu se întâmplă pentru că impozitul pe profit din România, de 16%, este mai mare decât cel american de 10,5%.
Pandemia și măsurile anti-Covid adoptate de guvern au afectat grav unele sectoare economice, unele importante contributoare la buget. Cea mai importantă companie producătoare de gaze din România, Romgaz, de exemplu, a plătit în 2020 la bugetul general consolidat impozite, taxe și redevențe cu 641 de milioane sau 42,7% sub nivelul din 2019, ca urmare a diminuării producției și implicit a cifrei de afaceri în special în perioada restricțiilor impuse în urma instaurării stării de urgență, în trimestrul al doilea al anului trecut.
Numărul plăților de taxe și impozite realizate în primele două luni ale anului 2021 prin stațiile de plată SelfPay a crescut cu 78% față de aceeași perioadă a anului anterior, astfel că peste 100.000 de cetățeni și-au plătit taxele și impozitele prin acesta stații.
Pandemia și măsurile anti-Covid adoptate de guvern au afectat grav unele sectoare economice, unele importante contributoare la buget. Cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, OMV Petrom, de exemplu, a plătit în 2020 către diferitele bugete ale statului român impozite, taxe și redevențe cu peste jumătate miliard de lei sau aproape o treime sub nivelul din 2019.
Primarul sectorului 4, Daniel Băluță, anunță digitalizarea completă și desființarea ghișeelor pentru plata taxelor și impozitelor. Pentru cei care nu se descurcă să plătească online sau la stațiile de plată vor exista puncte de informare.
Pentru foarte mulți oameni începutul de an înseamnă plata datoriilor către administrațiile locale. Anul acesta însă cozi mari sunt și la sediile serviicilor de energie electrică. Sunt destui cei care vor să-și modifice contractele pe care le au sau chiar să renunțe la ele.
Anul 2020 a fost unul dificil din perspectiva legislației fiscale, în contextul în care măsurile adoptate de autorități pentru combaterea epidemiei de coronavirus au necesitat și foarte multe schimbări cu impact fiscal, de obicei anunțate și implementate foarte rapid. Situația a fost agravată și de disensiunile dintre Guvernul controlat de PNL și Parlament, unde Executivul nu avea suficientă susținere, astfel că legislația din Parlament a modificat repetat deciziile Guvernului. Foarte multe schimbări au fost adoptate, însă, pe final de an, inclusiv de către Parlament, cum ar fi două legi cu ample modificări ale Codului Fiscal și Codului de procedură fiscală, publicate în Monitorul Oficial în a doua jumătate a lunii decembrie.
Viitorul guvern se angajează să nu majoreze taxele și impozitele și să nu introducă unele noi, prevede programul de guvernare prezentat de premierul desemnat, Florin Cîțu. Documentul menționează, însă, "eliminarea distorsiunilor și lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale", ceea ce ar presupune o creștere a poverii fiscale în anumite zone, dar fără să furnizeze detalii despre categoriile de venituri vizate. De asemenea, programul de guvernare include și angajamentele obișnuite privind debirocratizarea, susținerea Bursei de Valori București, inclusiv prin listări noi de companii de stat, precum și sprijinirea mediului de afaceri în general.
Președintele Iohnnis a adresat Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate cu privire la proiectul de lege care instituie scutiri de taxe și reduceri de TVA la cazinouri, hoteluri, restaurante, cluburi sau magazine, amplasate pe insule și suprafețe rezultate din modificări naturale ale teritoriului ori amenajări hidrotehnice. Este vorba de un proiect inițiat a treia oară de senatorul PSD Șerban Nicolae, deși Curtea Constituțională a stabilit că propunerea legislativă încalcă normele constituționale, tot la sesizarea șefului statului.
Guvernul a aprobat, în ședința de joi seara, o hotărâre privind înscrierea insulei Belina în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului. Insula este transmisă, totodată, din domeniul public al județului Teleorman și din administrarea Consiliului Județean Teleorman în domeniul public al statului și în administrarea Administrației Naționale „Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea.
Parlamentul, prin votul final al deputaților, a adoptat, marți, pentru a doua oară, proiectul care instituie scutiri de taxe și reduceri de TVA la cazinouri, hoteluri, restaurante, cluburi sau magazine, amplasate pe insule și suprafețe rezultate din modificări naturale ale teritoriului ori amenajări hidrotehnice. După cum a relatat anterior Profit.ro, jocurile de noroc au fost eliminate, în ultima clipă de la aceste facilități. Este pentru a treia oară când senatorul PSD Șerban Nicolae inițiază acest proiect, deși Curtea Constituțională a stabilit că propunerea legislativă încalcă normele constituționale.
Proiectul care instituie scutiri de taxe și reduceri de TVA la cazinouri, hoteluri, restaurante, cluburi sau magazine, amplasate pe insule și suprafețe rezultate din modificări naturale ale teritoriului ori amenajări hidrotehnice a primit luni un raport favorabil de adoptare în comisia de buget și ar urma să primească marți votul final în Camera Deputaților, după ce anul trecut a fost adoptat de Senat. Este pentru a treia oară când senatorul PSD Șerban Nicolae inițiază acest proiect, deși Curtea Constituțională a stabilit că propunerea legislativă încalcă normele constituționale.
Ordonanța Guvernului care extinde până la 25 decembrie perioada în care nu începe executarea silită și nu se percep dobânzi și penalități pentru obligațiile fiscale neachitate la termen, a căror scadență s-a împlinit după declanșarea stării de urgență, a apărut în Monitorul Oficial în această seară. Această facilitate era valabilă până la 25 octombrie potrivit legislației anterioare (26 octombrie, având în vedere că 25 octombrie a fost duminică).
Guvernul a extins până la 25 decembrie perioada în care nu se percep dobânzi și penalități pentru obligațiile fiscale neachitate la termen, a căror scadență s-a împlinit după declanșarea stării de urgență. Această facilitate expira la 25 octombrie. De asemenea, Guvernul a aprobat, tot în ședința de joi, aplicarea procedurii alternative simplificate de acordare a eșalonării la plată pentru cel mult 12 luni, pentru obligațiile bugetare principale și accesorii a căror scadență/termen de plată s-a împlinit după data la care a fost declanșată starea de urgență și până la data eliberării certificatului de atestare fiscală.
Proiectul care instituie scutiri de taxe și reduceri de TVA la cazinouri, hoteluri, restaurante, cluburi sau magazine, amplasate pe insule și suprafețe rezultate din modificări naturale ale teritoriului ori amenajări hidrotehnice a primit luni un raport favorabil de adoptare în comisia de buget și ar urma să primească marți votul final în Camera Deputaților, după ce anul trecut a fost adoptat de Senat. Este pentru a treia oară când senatorul PSD Șerban Nicolae inițiază acest proiect, deși Curtea Constituțională a stabilit că propunerea legislativă încalcă normele constituționale.
Firmele au declarat, dar fără să și plătească, 10,3 miliarde de lei până la finele lunii iunie în baza facilității acordate de Guvern în martie, prin care pot amâna plata fără riscul de executări/popriri din partea ANAF și fără să acumuleze dobânzi și penalități. Beneficiarii sunt, în principal, firmele mai mici, care au dificultăți legate de lichidități și acces mai greu la finanțare. Companiile mari, pentru care asigurarea de finanțări nu este o problemă la fel de complicată, au amânat în jur de 1,7 miliarde de lei. Facilitatea a fost extinsă în iunie până la data de 25 octombrie, astfel că, sumele acestea, măcar parțial, ar trebui să ajungă pe final de an la buget și să atenueze din creșterea deficitului bugetar.