Rezultatele 1 - 24 din 24 pentru "termocentrale pe carbune"

Premierul ceh, Andrej Babis, a cărui țară produce esențialul energiei sale cu ajutorul centralelor atomice și pe cărbune, a afirmat luni că Uniunea Europeană ar trebui să lase deoparte proiectul său "Green Deal" pentru a combate coronavirusul, notează AFP, preluată de Agerpres.

Ministerul Mediului vrea să majoreze cu 23% contribuțiile specifice de gospodărire a resurselor de apă încasate de către Administrația Națională "Apele Române" (ANAR), ceea ce ar constitui o lovitură puternică pentru Hidroelectrica, dar și pentru alți mari producători de energie ce consumă cantități semnificative de apă în procesele lor de producție, cum ar fi Nuclearelectrica sau Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara. Toți se plâng de ani buni că și actualul nivel al contribuțiilor, stabilit în 2010, este exagerat.

România nu își poate permite să renunțe rapid la producția de energie electrică pe bază de cărbune, pentru îndeplinirea obiectivelor europene de combatere a efectelor schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de CO2, întrucât acest lucru ar pune în pericol securitatea energetică a țării, a declarat Doru Vișan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Pentru al treilea an consecutiv, numărul termocentralelor pe cărbune aflate în construcție la nivel mondial a scăzut, arată un studiu publicat joi, excepția fiind însă China unde numărul termocentralelor pe cărbune aflate în activitate rămâne incompatibil cu obiectivele asumate în acordul de la Paris, transmite AFP.

România se află în topul țărilor a căror industrie carboniferă ar urma să sufere cel mai mult de pe urma tranziției către surse de energie cu emisii reduse de CO2. "Se așteaptă ca mai multe regiuni să sufere puternic de pe urma tranziției energetice: o regiune din Polonia ar putea pierde până la 41.000 de locuri de muncă, iar alte trei (Cehia, România și Bulgaria) ar putea pierde peste 10.000 de locuri de muncă", se menționează într-un document recent al Comisiei Europene.

Autoritățile de la Bruxelles intenționează să limiteze aria de acoperire a așa-numitelor "mecanisme de capacitate", prin care producătorii de energie electrică sunt plătiți nu pentru energia pe care o livrează în sistem, ci pentru faptul că își mențin unitățile de producție în stare de disponibilitate, pentru a putea livra în caz de nevoie, cum ar fi momentele de vârf de consum din iernile grele.

Unele centrale de producție de energie electrică din România ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum, în baza unui sistem aplicat deja în Uniunea Europeană.

Guvernul a aprobat, miercuri, redeschiderea parțială temporară a depozitului de cărbune Roșia al Complexului Energetic Oltenia, rămas fără autorizație de mediu de la finalul anului 2015, pentru realizarea "interesului strategic" al funcționării în siguranță la iarnă a sistemului energetic național, operatorul de transport și sistem Transelectrica estimând că aceasta va depinde în anumite momente, ca și în sezonul rece precedent, în proporție de peste 30% de producția grupurilor energetice pe cărbune ale CE Oltenia.

Iarna trecută, în anumite momente cu temperaturi extrem de scăzute, CE Oltenia a asigurat și peste 30% din producția de energie a României. Depozitarea din timp a cărbunelui este vitală pentru că, la sub minus 10 grade Celsius, nu mai pot fi exploatate straturile de cărbune din cariere, nu mai poate fi asigurată funcționarea sigură a benzilor transportoare, iar cărbunele îngheață în vagoane.

O contribuție masivă la rezultatul net negativ din 2016 a avut-o pierderea financiară de 129,3 milioane lei înregistrată de companie din cauza deprecierii leului față de yen și euro, valute în care CE Oltenia are contractate credite la care plătește rate lunare. La finalul lui 2016, Complexul avea un număr de 14.322 de salariați, cu aproape o mie mai puțini decât la 31 decembrie 2015 (15.268).

Vârful de consum orar la energie electrică a fost înregistrat marți seară în intervalul 18,00-19,00, fiind atins un consum de 19.380 MWh. Ministrul Energiei a acuzat, joi, fostul guvern că nu a asigurat stocurile necesare de cărbune și gaze naturale pentru sezonul rece și a dispus o anchetă la complexurile energetice Oltenia și Hunedoara, precum și în Ministerul Energiei.

Exploatările miniere Lonea și Lupeni din Complexul Energetic Hunedoara pot fi închise cu ajutoare financiare acordate minerilor care urmează să fie disponibilizați, operațiunea fiind avizată de Comisia Europeană. Minele sunt închise deoarece Guvernul consideră că acestea nu au perspective de viabilizare a activității. Planul de închidere a fost anunțat de Profit.ro din luna aprilie.

Complexul Energetic Hunedoara va ieși din insolvență, decizia din iunie a Tribunalului Hunedoara în baza căreia compania a intrat în această formă de protecție fiind anulată astăzi tot de judecătorii Curții de Apel Alba Iulia. Decizia Curții este definitivă.

Exploatările miniere Lonea și Lupeni din Complexul Energetic Hunedoara vor fi închise, Guvernul considerând că acestea nu au perspective de viabilizare a activității. Planul de închidere a fost anunțat de Profit.ro din luna aprilie.

Deținătorii de centrale electrice producătoare de energie regenerabilă se tem că producția lor își va pierde accesul prioritar în rețelele electrice după modificarea recentă a Legii energiei, ceea ce, susțin ei, contravine legislației europene în vigoare, și avertizează că modificările la lege ar constitui o formă mascată de ajutor de stat pentru termocentralele pe cărbune

Deputații au adoptat în unanimitate o modificare la Legea energiei care permite producătorilor controlați de stat care au prețuri competitive pe piață, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, să-i "subvenționeze" pe cei cu costuri mari, cum ar fi termocentralele din cadrul Complexurilor Oltenia și Hunedoara, prin încheierea de contracte bilaterale prin care să-și vândă energia produsă "la pachet".

Volumul de plăți restante al Complexului Energetic Hunedoara a explodat în primul semestru din 2016, comparativ cu primele 6 luni din 2015, acestea majorându-se cu mai mult de 77%, de la 532,38 la 944,47 milioane lei. Două treimi din această sumă reprezintă datorii la bugetele statului, iar restul – facturi neplătite la furnizori și alți creditori.

Deadline-ul listării la Bursă a Complexului Energetic Oltenia a expirat la finalul lunii trecute, iar acționarii Complexului au fost convocați pentru a prelungi cu un an termenul-limită de listare. Principalele condiții pentru lansarea și finalizarea ofertei publice de acțiuni au rămas neîndeplinite.

Scenariile de bază de la care va pleca elaborarea strategiei energetice a României includ închiderea termocentralelor care nu vor reuși să-și îndeplinească obligațiile de mediu până în 2020, precum și prelungirea prin retehnologizare a duratei de viață a reactoarelor 1 și 2, aflate în funcțiune, de la centrala nucleară de la Cernavodă.

Planul din momentul de față al Ministerului Energiei cu privire la salvarea Complexului Energetic Hunedoara, aflat în insolvență și într-o situație financiară extrem de gravă, este păstrarea unor grupuri electrogene care cumulează o putere instalată de 400 MW la termocentralele Mintia și Paroșeni, vitale pentru securitatea funcționării sistemului energetic național, precum și a exploatărilor miniere Livezeni și Vulcan.

Instituția sugerează că va încerca să convingă Comisia Europeană să îi permită să includă una sau mai multe dintre exploatările miniere ale Complexului Energetic Hunedoara în programul de ajutor de stat privind închiderea etapizată a minelor neviabile, restul urmând să fie restructurate pentru a continua să livreze cărbune termocentralelor Complexului, de care sistemul energetic național are în continuare nevoie.

Acționarii Complexului Energetic Oltenia, controlat de statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 77% din acțiuni, vor lua în discuție, într-o ședință AGA convocată pe 20 mai, restructurarea, reorganizarea și eficientizarea companiei, inclusiv cu disponibilizări de personal, precum și modificarea contractului colectiv de muncă.

Complexul Energetic Oltenia a anunțat, duminică, că a trecut pe profit în primul trimestru al acestui an, cu un rezultat net pozitiv de 144,2 milioane lei. În aceeași zi, Ministerul Energiei, acționarul principal al societății, a avertizat conducerea Complexului că implicarea companiei "în orice joc cu tentă politică este de rău augur pentru siguranța locurilor de muncă" de la CE Oltenia.

Centralele eoliene și-au oprit producția miercuri, în jurul orei 8.35, datele Transelectrica arătând că parcurile generatoare de energie din vânt aveau la acel moment o producție negativă, de -1 MW, ceea ce înseamnă că nu mai introduceau energie în sistem, ci consumau curent electric din rețeaua națională, pentru a-și menține în funcțiune instalațiile.