Rezultatele 1 - 25 din 200 pentru "titluri"

Guvernul a împrumutat în martie 4,84 miliarde de lei de pe piața internă, sub ținta de 5,92 miliarde de lei prevăzută în programul de împrumuturi pentru luna martie. Statul a întâmpinat unele dificultăți la mijlocul lunii, când patru licitații pentru vânzarea de obligațiuni au eșuat în zilele care au urmat declarării stării de urgență. Piața internă, pe care statul se bazează în fiecare an pentru a împrumuta de la bănci și investitori cea mai mare parte a necesarului de finanțare, a revenit la normal în a doua jumătate a lunii martie, după ce BNR a anunțat mai multe măsuri av\nd ca scop furnizarea de lichiditate sectorului bancar, inclusiv achiziția de titluri de stat de pe piața secundară.

Președintele Iohannis a promulgat, marți, ordonanța de urgență care prevede că EximBank poate administra şi derula activităţi specifice de bancă cu vocaţie universală, menite să crească gradul de intermediere financiară şi accesul persoanelor fizice la produse financiar-bancare specializate. La începutul lunii februarie, la propunerea PNL, comisia de buget și finanțe din Camera Deputaților stabilise că activitatea EximBank va rămâne separată de serviciul de retail preluat în urma fuziunii cu Banca Românească, dar ulterior membrii comisiei s-au răzgândit și au revenit la forma inițială a ordonanței.

Guvernul dispune de resurse financiare, în principal rezerva de valută, pentru mai multe luni și analizează în prezent variantele pentru asigurarea necesarului de finanțare în această perioadă, în contextul în care deficitul ar urma să treacă de 6% în acest an, ca urmare a cheltuielilor ridicate ale Guvernului pentru sprijinirea sistemului de sănătate, dar și a companiilor și populației, a declarat, într-un interviu pentru Bloomberg, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.

Ministerul Finanțelor a ieșit cu două emisiuni de obligațiuni în piața internă, de unde a atras aproape 1,4 miliarde de lei. Băncile au revenit la cumpărare, după o absență de circa două săptămâni, după ce Banca Națională a României a anunțat măsuri de relaxare cantitativă.

Băncile au reapărut cu cererea în piața primară de titluri de stat, după aproape două săptămâni de absență. Ministerul Finanțelor a împrumutat 715 milioane de lei pe 28 de luni. Chiar dacă măsurile de relaxare monetară anunțate de Banca Națională a României par să fi readus interesul pentru obligațiunile în lei, costurile de împrumut rămân ridicate.

Banca Națională reduce rata dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5%, la 2%, începând cu 23 martie 2020, și va cumpăra titluri de stat în lei de pe piața secundară, măsură menită să furnizeze lichiditate sistemului bancar și să scadă costurile de finanțare, inclusiv cele ale statului.

Ministerul Finanțelor Publice a respins ofertele băncilor pentru două licitații de titluri de stat prin care urmărea să atragă 900 de milioane de lei din cauza randamentelor prea mari cerute. Guvernul a ajuns, astfel, la patru licitații consecutive ratate.

Costurile pentru a asigura datoria României împotriva riscului de neplată au crescut, în contextul impactului economic global al epidemiei de coronavirus. Dacă la finele lunii februarie costul asigurării pentru datorie a României de 1 milion de dolari era de 7.580 dolari, la începutul săptămânii acesteia se situa la 9.090 de dolari, cu circa 20% mai ridicat. Creșteri mai ample au consemnat principalele țări din regiune cu care este comparată România, Polonia cu circa 26%, dar și Ungaria, cu 54%. Chiar și așa, Ungaria și Polonia sunt considerate țări mai sigure comparativ cu România.

Banca Națională a României a comunicat băncilor comerciale că pot suspenda temporar plata ratelor pentru clienții vulnerabili afectați de epidemia coronavirus fără să trebuiască să constituie provizioanele obligatorii în cazul întârzierilor la plată și restructurărilor de credite, potrivit surselor Profit.ro. Totodată, BNR pregătește măsuri pentru a injecta lichiditate în piață , inclusiv printr-o operațiune Repo care va putea fi realizată și săptămâna aceasta, în funcție de nevoie. Pentru a sprijini împrumuturile Finanțelor, BNR va cere și acordul Băncii Centrale Europene ca băncile să poată depăși plafonul maxim de titluri de stat, de 20% din bilanț. Ultima licitație a fost ratată de MFP, cererea din partea băncilor fiind aproape inexistentă într-un context în care investitorii vând masiv titluri emise de state emergente și băncile au nevoie de lichiditate.

Ministerul Finanțelor nu a reușit să împrumute luni 690 de milioane de lei, sumă pe care a încercat să o atragă printr-o de obligațiuni. Toate ofertele primite s-au situat la circa 89,3 milioane de lei, cu mult sub suma vizată, astfel că nu putem spune că Guvernul a refuzat să se împrumute pentru că nu i-au convenit dobânzile. Aceasta este a doua licitație ratată în martie, după ce la finele săptămînii trecute nu a reușit să împrumute 575 milioane lei. Cererea din partea investitorilor și băncilor este redusă în acest moment, în contextul în care, din cauza impactului coronavirus pe piețele financiare, mulți investitori străini se retrag de pe regiune, iar băncile locale au nevoie să-și asigure lichiditatea. Situația, dacă se perpetuează, ar putea pune probleme Guvernului, confruntat deja pentru lunile următoare cu perspectiva unor încasări la buget sub așteptări și a unor cheltuieli mai mari comparativ cu cele planificate. Ministerul Finanțelor are și un buffer, rezerva de valută, care ar permite statului să reziste fără împrumuturi o perioadă, însă aceasta poate fi doar o soluție pe termen scurt.

Parlamentul, prin votul final al Cemerei Deoutaților, a adoptat astăzi Ordonanța de urgență care prevede că EximBank poate administra şi derula activităţi specifice de bancă cu vocaţie universală, menite să crească gradul de intermediere financiară şi accesul persoanelor fizice la produse financiar-bancare specializate. La începutul lunii februarie, la propunerea PNL, comisia de buget și finanțe din Camera Deputaților stabilise că activitatea EximBank va rămâne separată de serviciul de retail preluat în urma fuziunii cu Banca Românească, dar ulterior membrii comisiei s-au răzgândit și au revenit la forma inițială a ordonanței.

Ministerul Finanțelor Publice a emis obligațiuni scadente în iulie 2025 în valoare de 801 milioane de lei, pe o cerere relativ ridicată din partea investitorilor, dar la un preț mai mare, într-o zi în care bursele și piețele emergente sunt lovite de șocul scăderii abrupte a prețului petrolului, dar și de extinderea epidemiei de coronavirus.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 815,3 milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni scadente în septembrie 2031.

Ministerul Finanțelor a împrumutat joi 150 de milioane de euro pe 5 luni, în premieră la dobândă negativă, de -0,11% pe an. În timp ce pentru statele din zona euro este deja ceva comun să se împrumute la dobânzi negative, ca urmare a politicii monetare a Băncii Centrale Europene, pentru România este o premieră obținerea unui randament negativ, caz în care statul dă investitorilor înapoi mai puțin decât i-au împrumutat aceștia.

Guvernul a continuat în februarie să împrumute într-un ritm foarte alert, totalul sumelor atrase de pe piața internă în lei fiind de 7,06 miliarde de lei. Suma este cu doar 13 milioane de lei mai mică față de recordul lunar stabilit pentru piața titlurilor de stat în lei în iunie anul trecut, de 7,073 miliarde de lei. De altfel, statul a stabilit în ultimul an mai multe recorduri în ce privește împrumuturile, pentru lei, valută sau per total, autoritățile fiind nevoite să împrumute sume foarte mari, de pe piața internă și de pe cea externă, pentru a acoperi deficitul bugetar, cheltuieli pentru care nu au venituri suficiente din taxe și impozite. Totalul împrumuturilor pentru ianuarie și februarie a ajuns astfel la 27,4 miliarde de lei (5,7 miliarde euro).

După ce în urmă cu două săptămâni, în urma unul amendament formulat de PNL, comisia de buget și finanțe din Camera Deputaților stabilise că activitatea EximBank va rămâne separată de serviciul de retail preluat în urma fuziunii cu Banca Românească, marți membrii comisiei s-au răzgândit. Proiectul de lege a fost retrimis din plenul Camerei Deputaților la comisie, unde în aceeași zi s-a întocmit un nou raport de adoptare care prevede acum că EximBank poate administra și derula activități specifice de bancă cu vocație universală, menite să crească gradul de intermediere financiară și accesul persoanelor fizice la produse financiar-bancare specializate.

Ministerul Finanțelor Publice a refuzat ofertele băncilor pentru obligațiunile în euro scadente în iunie 2025 din cauza randamentului cerut prea ridicat. La fel s-a întâmplat și la precedenta licitație de acest fel ținută în decembrie.

Guvernul s-a împrumutat în februarie la dobânzi în scădere, în foarte multe cazuri semnificativ mai reduse comparativ cu cele înregistrate în vară-toamnă, înainte de înlocuirea executivului susținut de PSD cu cel al PNL. Motivele pentru scăderea dobânzilor sunt repoziționarea investitorilor, care încep să prindă în preț organizarea de alegeri anticipate, dar și reducerea dobânzilor statelor pe piețele globale, în contextul în care investitorii se reorientează dinspre plasamente văzute ca fiind mai riscante, cum sunt cele în acțiuni, către active mai sigure, în mare parte datorie emisă de guverne.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 775 de milioane de lei pe 29 de luni pe o cerere mare de la bănci și la un randament în scădere.

Ministerul Finanțelor Publice a depășit din nou prospectul de emisiune și a luat din piață mai mult decât intenționa, așa cum s-a întâmplat la aproape fiecare licitație publică din acest an. Guvernul beneficiază de o scădere consistentă a costurilor de împrumut.

Comisia de buget și finanțe a Camerei Deputaților a întocmit raport favorabil ordonanței prin care EximBank, bancă de stat fără legătură cu afacerile de retail, ar fi putut asigura servicii și pentru populație, în urma fuziunii cu Banca Românească. În dezbaterea comisiei, ordonanța nu a mai fost discutată de fond și au fost supuse în bloc adoptării o serie de amendamente, anunțate de președintele comisiei Sorin Lazăr ca având drept scop exclusiv accesul cultelor la redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice. La publicarea raportului, însă, printre amendamente a fost inclus și unul formulat de PNL, care elimină serviciile de retail din activitatea EximBank, deși Guvernul Orban transmisese că susține adoptarea ordonanței în forma emisă de cabinetul Dăncilă.

Comisia de buget și finanțe a Camerei deputaților a întocmit, marți, raport favorabil ordonanței prin care EximBank, bancă de stat fără legătură cu afacerile de retail, poate asigura servicii și pentru populație, în urma fuziunii cu Banca Românească. În ciuda faptului că ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a criticat acest proces, Guvernul Orban a transmis că susține adoptarea ordonanței în forma emisă de fostul cabinet Dăncilă, fiind de acord și cu amendamentele PSD aduse ordonanței, prin care este modificat Codul Fiscal astfel încât schiturile și mânăstirile Bisericii Ortodoxe Române să poată beneficia de sponsorizări și redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice.

Ministerul Finanțelor Publice a extins suma împrumutată și la cea de-a treia licitație de obligațiuni din februarie, în condițiile în care există un interes ridicat din partea investitorilor pentru datoria publică românească și costurile sunt în scădere

Guvernul PNL s-a împrumutat, în cele trei luni care au trecut de la instalare, la dobânzi mai mari de pe piața internă comparativ cu ultimele trei luni ale Guvernului PSD, arată date analizate de Profit.ro. De asemenea, evoluția a fost una contrară costurilor de împrumut din regiune, precum Polonia și Ungaria. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a afirmat în mai multe rânduri că Finanțele se împrumută mai ieftin comparativ cu perioada Guvernului PSD, iar săptămâna trecută a declarat într-un interviu Adevărul, despre articole din presă referitoare la împrumuturile contractate de stat, că "nu înțeleg titlurile acestea isterice, plătite, cred că sunt plătite de către PSD și se creează o isterie falsă în România". Motivul creșterii dobânzilor a fost revizuirea deficitului bugetar în urcare pe final de an, decizie determinată, potrivit noului Guvern, de plata unor cheltuieli și facturi întârziate și ascunse de către precedentul Executiv. Brusc, statul a avut nevoie să împrumute semnificativ mai mult în noiembrie și decembrie, motiv pentru care și investitorii au cerut dobânzi mai mari.

Guvernul a împrumutat în luna ianuarie o sumă record, de circa 20,3 miliarde de lei, reprezentând aproape un sfert din finanțarea pe care a anunțat că vrea să o contracteze de la bănci și investitori pentru întreg anul 2020, potrivit calculelor Profit.ro. Din cele peste 20 de miliarde de lei, 6 miliarde lei au fost împrumutate prin emisiuni de obligațiuni în lei pe piața internă, iar cea mai mare parte, 3 miliarde de euro (14,34 miliarde lei), de pe piața externă.