Rezultatele 1 - 25 din 173 pentru "titluri"

Ministerul Finanțelor a luat din piață încă 300 de milioane de lei printr-un împrumut cu scadența în octombrie 2034, cea mai lungă din piața internă. Costurile au scăzut față de precedenta emisiune. Finanțele au depășit ținta de împrumuturi pentru ianuarie.

Ministerul Finanțelor Publice a depășit ținta de împrumuturi înainte de termen pe luna ianuarie, după ce a emis obligațiuni peste prospectul de emisiune la aproape fiecare licitație din acest început de an, în condițiile scăderii dobânzilor cerute de investitori.

Ministerul Finanțelor Publice a emis obligațiuni de stat de 810,8 milioane de lei cu scadența în august 2022.

Guvernul împrumută în fiecare an sume mari de bani pentru a acoperi deficitul bugetar, estimat la un nivel foarte ridicat și anul următor, dar și pentru a achita, proces numit rostogolire, datoria veche ajunsă la scadență. Anul acesta, din suma totală de 86,9 miliarde lei pe care statul urmează să o împrumute, 40,6 miliarde de lei sunt datorie nouă, necesară pentru acoperirea deficitului bugetar, iar 46,3 miliarde lei sunt împrumuturi contractate pentru a putea plăti datoriile vechi ce ajung anul acesta la scadență. Cele mai încărcate luni la plata datoriilor sunt februarie, aprilie, septembrie și octombrie, în timp ce lunile iulie și decembrie, fără scadențe, dar și iunie, cu doar 50 de milioane de lei, sunt cele mai relaxate.

Ministerul Finanțelor Publice a emis obligațiuni scadente în iunie 2024 de 1,19 miliarde de lei la un randament mediu mai mic decât în urmă cu trei săptămâni la ultimul împrumut similar.

Ministerul Finanțelor Publice a ieșit în piață cu două emisiuni de obligațiuni și a adunat de la bănci peste un miliard de lei, pe o cerere ridicată în piață.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 605 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni scadentă în septembrie 2023. Cererea din partea băncilor a fost ridicată și randamentele au scăzut față de o licitație similară ținută luna trecută.

Guvernul vrea ca în următorii ani să împrumute de pe piețele externe în medie circa 5-6 miliarde de euro pe an, potrivit unui document al Ministerului Finanțelor, analizat de Profit.ro. Suma ar urma să varieze în funcție de evoluția necesităților de finanțare și ar putea depăși astfel, cele 5 miliarde de euro împrumutate de stat de pe piețele externe în 2019, prin cele două ieșiri, din martie, când a fost luată o sumă record de 3 miliarde de euro, și iulie, când guvernul de la acel moment a atras alte 2 miliarde de euro.

Explozia deficitului bugetar în ultimele luni ale anului a pus Ministerul Finanțelor în situația de a avea brusc un necesar de finanțare mult mai mare decât cel planificat. În noiembrie, planul de împrumuturi pentru tot anul 2019 a fost modificat de la aproape 73 de miliarde de lei inițial la 90 de miliarde de lei și, chiar dacă a accelerat cât a putut împrumuturile din piața internă, în lei și valută, ministerul a rămas, cel mai probabil, cu un necesar neacoperit de circa 9 miliarde de lei. În contextul în care guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis că banca centrală nu agreează acoperirea sumei din rezerva de valută a Ministerului Finanțelor, Trezoreria este nevoită să acopere această sumă, sau măcar cea mai mare parte a ei, din împrumuturi pe termen scurt luate de la băncile comerciale.

Ministerul Finanțelor Publice a vândut obligațiuni de 925 de milioane de lei cu scadența în aprilie 2026 la dobânzi în creștere. Este ultimul împrumut anunțat pentru acest an, iar sumele luate din piață în decembrie sunt insuficiente pentru acoperirea deficitului bugetar, astfel că guvernul a cheltuit și din bufferul în valută.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a ieșit joi în piață cu două emisiuni de titluri de stat. Obligațiunile cu scadența în iunie 2024 au atras cerere ridicată din partea băncilor și statul a împrumutat 1 miliard de lei prin aceste titluri. Certificatele de trezorerie pe un an n-au avut succes.

Ministerul Finanțelor a scos în piață două emisiuni de obligațiuni de stat în euro. Doar una s-a bucurat de cerere din partea investitorilor.

Ministerul Finanțelor Publice a respins toate ofertele băncilor pentru o emisiune de obligațiuni scadentă în septembrie 2031, din cauza randamentelor prea mari cerute de investitori.

Noua lege a fondurilor de investiții alternative votată de Parlament în aceste zile lărgește posbilitățile românilor de a realiza plasamente, prin intermediul profesioniștilor pieței de capital pe categorii diverse de active: acțiuni, obligațiuni, instrumente de piață monetară, imobiliare, terțe fonduri. Care sunt cadrele determnate de lege în care fondurile pot opera.

Costurile de finanțare ale Guvernului au crescut semnificativ în luna care a trecut de la instalarea executivului condus de premierul Ludovic Orban, în timp ce în cazurile Poloniei și Ungariei variațiile au fost nesemnificative. Și mai îngrijorător este că diferența dintre costurile la care se împrumută România și cele ale Poloniei este la cel mai ridicat de la finele anului 2012, relevă datele Profit.ro. Creșterea costurilor de împrumut ale României cu circa 0,4 puncte procentuale într-o lună a fost determinată de revizuirea drastică a estimării de deficit bugetar pentru anul acesta. După schimbarea guvernului, noul Executiv a acuzat că cifrele referitoare la deficitul bugetar erau "cosmetizate" și a majorat estimarea de deficit de la 2,72% la 4,4%. Cum asta înseamnă împrumuturi foarte mari în noiembrie și decembrie pentru acoperirea deficitului, costul la care România primește cu împrumut bani de la investitori a urcat.

Licitația organizată de Finanțe pentru obligațiunile scadente în septembrie 2023 a găsit cerere mare în piață din partea investitorilor, însă ministerul a împrumutat de mai bine de două ori peste prospect, la un randament în creștere față de acum 10 zile. Titlurile de stat pe 6 luni n-au găsit, însă, cerere suficientă în piață și toate ofertele au fost respinse.

Ministerul Finanțelor Publice a ieșit în piață cu două emisiuni de obligațiuni în lei în valoare totală de 648,2 milioane de lei. La fel ca la ultimele licitații, randamentele sunt în creștere, iar la titlurile scadente în 2034 au depășit pragul de 5% pe an.

Guvernul a împrumutat în noiembrie de pe piața internă 8,2 miliarde de lei în lei și euro, o sumă foarte ridicată, cea mai ridicată începând cu luna iulie, când statul a ieșit pe piața externă, de unde a luat doua miliarde de euro. Deși suma de 8,2 miliarde de lei este peste ținta indicativă de 5 miliarde lei anunțată pentru noiembrie, Ministerul Finanțelor rămâne cu un necesar de finanțare care s-ar putea situa în decembrie la circa 16-17 miliarde de lei, având în vedere noul deficit din rectificarea bugetară. Totalul împrumuturilor pentru primele 11 luni a ajuns la 73,6 miliarde lei, dar necesarul de finanțare al Guvernului pentru tot anul se va situa la 90 de miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor Publice a emis obligațiuni pe 12 ani și titluri de stat pe un an prin care a atras circa 449 de milioane de lei la un randament în creștere.

Guvernul a împrumutat în luna octombrie 4,3 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat către bănci și investitori, cu circa 300 de milioane de lei mai mult față de ceea ce a anunțat la începutul lunii, potrivit calculelor Profit.ro. Totalul pentru primele 10 luni din acest an a urcat astfel la 65,5 miliarde de lei, 90% din necesarul anunțat pentru întreg anul. După ce în septembrie Ministerul Finanțelor a avut oarecare probleme la obținerea de împrumuturi, cu trei licitații ratate, în octombrie lucrurile au mers ceva mai bine pentru stat. A împrumutat mai mult decât a anunțat, chiar dacă la costuri ușor mai ridicate pe unele maturități, o singură licitație fiind ratată, cea de pe 10 octombrie, ziua în care în Parlament se vota moțiunea de cenzură.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 150 de milioane de lei pe 15 ani prin obligațiuni de stat, la un randament mediu de 4,75%. Luna trecută, Finanțele nu au reușit să împrumute bani la cea mai lungă scadență din piața românească.

Peste 50.000 de români au investit mai mult de 2,6 miliarde de lei de la începutul anului până în prezent în titlurile de stat emise în cadrul programului Tezaur, a declarat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.

Guvernul a împrumutat în septembrie 2,83 miliarde de lei, iar totalul pentru primele nouă luni ale acestui an a urcat la 61,1 miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro. Suma atrasă în septembrie este cea mai redusă începând cu luna februarie și sub cea planificată, însă aceasta nu este o problemă, întrucât statul are deja împrumutată circa 85% din suma de care a anunțat că are nevoie pentru tot anul. De asemenea climatul extern a fost mai puțin favorabil, în timp ce situația internă, politică și economică, este percepută de investitori ca fiind mai riscantă. În acest context, Finanțele au înregistrat în septembrie trei licitații ratate. Același număr de licitații ratate a mai fost consemnat în ianuarie 2018, iar mai multe, respectiv patru, în decembrie 2017.

Guvernul României se împrumută în prezent de două ori mai scump comparativ cu cele din Polonia și Ungaria, după ce în toamna anului 2016 cele trei țări se situau la același nivel, potrivit dobânzilor la 10 ani analizate de Profit.ro. În timp ce dobânzile plătite de Polonia, Ungaria sau Bulgaria pentru a împrumuta bani de la bănci și investitori au scăzut în ultimii 3 ani, cele pe care trebuie să le achite România au urcat, astfel că în prezent distanța față de țările din regiune este una destul de mare. Responsabil de această situație este Guvernul.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 695 de milioane de lei din piață printr-o emisiune de obligațiuni scadentă în aprilie 2026.