Plafonul maxim pentru emisiuni de obligațiuni ale Guvernului pe piețele externe, prin "Medium Term Notes" (MTN), va crește de la 56 miliarde de euro la 62 miliarde de euro. Majorarea plafonului de îndatorare pe extern se face periodic, în măsura în care și datoria acumulată crește treptat. Precedenta majorare a plafonului a avut loc spre finalul anului 2021, de la 46 miliarde de euro la 56 miliarde de euro.
Peste 4.000 de ordine s-au strâns în sistemul bursei pentru obligațiunile guvernamentale vândute de stat în programul Fidelis.
Guvernul a împrumutat în martie 8,75 miliarde de lei, din care 7,45 miliarde lei de la investitori mari și 1,3 miliarde lei de la populație, potrivit calculelor Profit.ro. Totalul pentru primele trei luni a ajuns, astfel, la 71,3 miliarde lei, cea mai mare parte a acestei sume fiind atrasă în ianuarie, când statul a ieșit de două ori pe piețele externe pentru împrumuturi. Pentru întreg anul este nevoie de împrumuturi de 160 miliarde lei, 68,4 miliarde lei pentru acoperirea deficitului, iar restul pentru plata de datorii vechi ajunse la scadență.
Investitori individuali au făcut plasamente agregate de peste 40 milioane de euro în obligațiunile guvernamentale puse în vânzare și denominate în moneda unică europeană.
Apetitul investitorilor pentru titlurile de stat românești a crescut în ultima săptămână, în contextul turbulențelor din piețele bancare internaționale. Randamentele au scăzut atât în piața primară, cât și în cea secundară. Guvernul a emis deja 44% din obligațiuniule programate pentru piața internă în acest an și 70% din cele de pe externă.
Împrumuturile Guvernului din februarie s-au situat la 7,3 miliarde lei, potrivit calculelor Profit.ro, semnificativ sub recordul de 55,3 miliarde lei din luna ianuarie. În timp ce în ianuarie, statul a împrumutat foarte mult de pe piața externă și de la bănci și investitori mari de pe intern, precum și o sumă mai mică de la populație, în februarie vânzarea de titluri de stat s-a limitat la investitorii de pe piața internă, mari și mici (populația).
Randamentele la datoria publică au crescut din nou în ultima săptămână. Ministerul Finanțelor a emis titluri de stat din nou la o dobândă de 8% pe an, pentru prima oară în ultimele două luni.
Dobânzile pentru populație sunt ușor mai ridicate, comparativ cu ce plătesc în mod obișnuit băncilor și investitorilor mari
Ministerul Finanțelor a respins toate ofertele de la bănci pentru obligațiunile pe 15 ani scoase luni la licitație, din cauza randamentelor prea mari. Este prima licitație ratată din ultimele trei luni. Investitorii cer mai mulți bani pentru a finanța țările din regiune ca urmare veștilor din America, unde sunt așteptate dobânzi mai mari.
În condițiile unei majorări a activității de tranzacționare procesate, grupul BVB și-a majorat veniturile cu mai mult de o cincime și aceasta s-a răsfrânt asupra profitabilității.
Ministerul Finanțelor a început luna februarie cum a încheiat-o pe ianuarie: adunând la Trezorerie cât mai mulți bani din împrumuturi de la bănci. La prima emisiune de obligațiuni din această lună a luat dublul valorii din prospect.
Guvernul a împrumutat o sumă record în luna ianuarie, de 55,3 miliarde lei (11,24 miliarde de euro), de la investitori, de pe piața externă și de pe cea internă, precum și de la populație. Precedentul record, stabilit anul trecut, tot în ianuarie, a fost de 28,87 miliarde lei. Suma de 55,3 miliarde lei reprezintă ușor peste o treime din ceea ce Ministerul Finanțelor a anunțat ca necesar de finanțare pentru întreg anul în curs, respectiv 160 miliarde de lei.
România are riscuri la adresa stabilității financiare dinspre deficitul bugetar și cel de cont curent, hrănit de primul și plătește dobânzi mai mari (cele mai mari din UE) decât sugerează dimensiunea economiei, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Reducerea deficitului este un ”must” spune Dumitru, care adaugă că România nu are piețe financiare suficient de dezvoltate care să permită creșterea datoriei publice și este dependentă de finanțarea externă.
Ministerul Finanțelor a continuat strategia de a împrumuta cât mai mulți bani posibil la începutul anului și a luat din piață de mai bine de patru ori suma programată la licitația de luni.
Indicii principali de la BVB au pierdut o treime de procent într-o sesiune cu lichiditate slabă.
Aflate în trend descedent în ultimii 2 ani, obligațiunile guvernamentale s-au înscris pe o tendință de revenire ce s-a accelerat la debutul lui 2023.
Strategia Finanțelor pare aceea de a strânge cât mai mulți bani din împrumuturi la început de an. A emis din nou titluri de stat peste prospectul anunțat, după ce săptămâna trecută a făcut cel mai mare împrumut în dolari de pe piețele internaționale. Costul în lei nu este departe de cel plătit pentru dolari.
Ministerul Finanțelor a împrumutat de la bănci 3,35 miliarde de lei prin două emisiuni de obligațiuni. Finanțele au depășit cu mult prospectul anunțat și au profitat de cererea ridicată din partea băncilor.
Guvernul va avea un început de an liniștit în ce privește plata datoriilor, cu sume mici la început de an, prima scadență majoră fiind în aprilie, când trebuie să achite 10,85 miliarde de lei pentru o emisiune de obligațiuni lansată în 2013, dar pe care Ministerul Finanțelor a redeschis-o repetat pentru a lua noi împrumuturi în ultimii ani. Alte vârfuri de plată sunt și în iunie, peste 11 miliarde de lei, septembrie cu 11 miliarde de lei, octombrie cu 11,5 miliarde de lei și decembrie cu 11 miliarde de lei, sumă care include în principal un împrumut de 2,2 miliarde de euro luat în 2018 de pe piața internă.
Anul bursier românesc a fost caracterizat de scăderi ale principalilor indici, o gripare cvasi-totală a pieței ofertelor publice și deprecieri ale titlurilor de stat. Șocul declanșării conflictului din Ucraina și vântul din față dinspre dobânzi au fost factorii catalizatori ai unui trend descendent, atenuat în cea mai mare parte a anului de rezultatele bune ale producătorilor de energie. Declinul indicelui BET a fost anticipat de apariția repetată la cumpăna dintre ani a unei formațiuni tehnice a „celor 3 ciori”, care prevestește, de regulă, reversarea bursei pe o tendință negativă. Semnalul a fost dat în timp real de Profit.ro.
Începând de marți, 3 ianuarie 2023, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 2 și 3 ani și dobânzi anuale de 7,35%, 7,60%, respectiv 8,00%.
Guvernul s-a împrumutat accelerat și în decembrie, cu 9,3 miliarde de lei de la investitori și populație, în contextul în care dobânzile au continuat scăderea ușoară din noiembrie și au coborât sub 8%. În octombrie, dobânzile titlurilor de stat au ajuns până la 9,68%, cel mai ridicat nivel de după decembrie 2009. Totalul împrumuturilor din vânzarea de titluri de stat către investitori ajunge la 125 miliarde de lei pentru întreg anul, la care se adaugă 3 miliarde de lei din împrumuturi prin plasamente private pe piețele externe, în euro și dolari în lunile august și noiembrie, neanunțate de autorități, precum și încă 5 miliarde lei (date de la final de octombrie) de la instituții financiare internaționale, potrivit calculelor Profit.ro.
Toate cele 4 emisiuni de obligațiuni guvernamentale în programul Fidelis vândute recent de stat se tranzacționează la debutul în ringul bursier la prețuri peste 100 de lei sau de euro pe titlu. Reprezentanții Ministerului Finanțelor spun că participarea investitorilor persoane fizice în anul 2022 este peste așteptări.
Randamentele plătite de stat pentru împrumuturile în lei au sărit din nou peste pragul de 8% pe an, în contextul semnalelor Băncii Centrale Europene privind o întărire mai amplă a politicii monetare în perioada următoare. Ministerul Finanțelor a forțat din volumul sumelor atrase de pe piața internă la licitațiile de la începutul acestei săptămâni.
Peste 10.000 de ordine s-au strâns în sistemul bursei pentru obligațiunile guvernamentale puse în vânzare în cadrul programului Fildelis, cu o distribuție echilibrată între titlurile denominate în lei și cele în moneda unică europeană.