Volumele de gaze care tranzitează România s-au redus considerabil de la 1 septembrie, importurile aproape înjumătățindu-se, în timp ce exporturile au coborât cu aproximativ o treime. Ca urmare a acestei evoluții, România a redevenit exportator net de gaze, cu un flux exterior de aproximativ 10 GWh/zi, echivalentul a 4% din producția internă curentă.
Proceduri de rutină aplicate de ani de zile și care de regulă nu stârneau interes, le privim altfel astăzi, după șocul avariilor grave provocate de explozii submarine suspecte a fi fost provocate prin operațiuni de sabotaj de la gazoductul internațional Nord Stream 1. Acesta făcea legătura între imensele zăcăminte de gaze naturale ale Federației Ruse din Siberia și consumatorii din nord-vestul Europei și în prezent este complet scos din funcțiune, pe perioadă nedeterminată.
Operatorul național de transport, Transgaz, este dispus să investească 300 milioane de euro, iar operatorul de transport ucrainean GTSO 35 milioane euro, pentru ca, începând cu 2026, România să poată exporta 6,9 milioane metri cubi de gaze pe zi în Ucraina, prin punctul de interconectare de la Medieșul Aurit, reiese dintr-o propunere de proiect privind capacitatea incrementală la frontiera dintre Ucraina și România.
România va rămâne o țară de tranzit pentru gazul rusesc, însă nu către Balcani, ca până în 2020, ci către Ungaria și, începând din această iarnă, către Republica Moldova. Vecinii moldoveni nu numai că se vor alimenta cu gaze care vor tranzita România, ci intenționează să și înmagazineze gaze în depozitele autohtone, ceea ce ar face ca marii câștigători ai actualei conjuncturi să fie Transgaz și Depogaz (filială a Romgaz).
Mutarea tranzitului gazului rusesc de pe ruta ucraineană pe nou construitul TurkStream ar mai putea face o victimă, Republica Moldova. Pentru a încerca să contracareze decizia Gazprom, autoritățile de la Chișinău au decis, potrivit ICIS, să-și micșoreze considerabil tarifele de tranzit, în speranța ca în continuare vor traversa teritoriul Republicii Moldova aproximativ 4 miliarde metri cubi/an.
România a reluat începând de vineri, așa cum anticipa Profit.ro, importurile de gaze din Ungaria, acestea depășindu-le în volume pe cele din Ucraina, pentru a putea acoperi majorarea consumului determinată de răcirea bruscă a vremii.
Legea energiei a fost modificată pentru a se reglementa intrarea sub "tutela" Comisiei Europene și a legislației comunitare a tuturor acordurilor de interconectare a sistemului național de transport al gazelor naturale cu cele din state vecine nemembre ale Uniunii Europene, dar și pentru a se da posibilitatea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să coopereze și să se consulte cu instituțiile omoloage din aceste state pentru aplicarea normelor UE privind piața internă a gazelor.
Legea energiei ar putea fi modificată pentru a se reglementa intrarea sub "tutela" Comisiei Europene și a legislației comunitare a tuturor acordurilor de interconectare a sistemului național de transport al gazelor naturale cu cele din state vecine nemembre ale Uniunii Europene, dar și pentru a se da posibilitatea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să coopereze și să se consulte cu instituțiile omoloage din aceste state pentru aplicarea normelor UE privind piața internă a gazelor.
Operatorul sistemului de transport gaze din Ucraina, GTSO, și-a propus pentru a doua jumătate a acestui an să semneze acorduri de interconectare la toate punctele de graniță România, inclusiv cele de pe rutele tradiționale, Medieșul Aurit și Isaccea, cu care n-are încă acord semnat cu Transgaz, “ceea ce îi va deschide accesul pe piața românească”, se precizează în raportul cu rezultatele financiare ale companiei pe primul semestru.
Livrările de gaze în Europa ale Gazprom au scăzut cu 25% în prima jumătate a acestui an, în timp ce importurile de gaze rusești în România s-au majorat cu aproximativ 4% în aceeași perioadă, în principal ca urmare a ecartului de preț dintre cel de pe piețele europene, mai ieftine, și cel de pe piața internă.
Transgaz ar putea să încaseze din nou bani din tranzitul de gaze pe conducta Isaccea-Negru Vodă 2, în condițiile în care va semna acorduri de interconectare cu operatorii sistemelor de transport adiacente din Bulgaria și Ucraina. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a redactat un proiect de ordin privind rezervare a capacității de transport și de stabilire a tarifelor pentru activitatea de prestare a serviciilor de transport al gazelor naturale prin conductele de transport Isaccea-Negru Vodă menit a permite Transgaz să scoată la licitație capacități capacității trimestriale din anul gazier octombrie 2020 – 30 septembrie 2021.
Un trader american de gaze naturale cu operațiuni extinse în Ucraina, sprijinite și de administrația de la Washington prin intermediul instituției guvernamentale Overseas Private Investment Corporation (OPIC), a efectuat prima livrare de gaze naturale provenite din depozitele de înmagazinare ale Ucrainei către România via Republica Moldova, prin conducta transbalcanică, în baza unui acord trilateral semnat cu divizia Gazprom din Moldova, Moldovagaz, și cu operatorul de transport de gaze de peste Prut, Moldovatransgaz.
Pericolul ca importurile de gaze să nu fie suficiente în cazul unei perioade geroase a fost înlăturat, de la 1 februarie Transgaz majorând capacitatea tehnică în punctul virtual Medieșul Aurit-Isaccea de la 62,4 GWh/zi la 203 GWh/zi, întreaga capacitate a fostei conducte 1 de tranzit a gazelor rusești prin Dobrogea.
Livrările de gaze ale Gazprom prin Turkstream către Turcia și Bulgaria au depășit un miliard de metri cubi în mai puțin de o lună, confirmând faptul că veniturile Transgaz din tranzitul internațional din acest an vor fi afectate. Până la 21 decembrie 2019, respectivul volum de gaze traversa România prin cele trei conducte de tranzit Isaccea-Negru Vodă 1,2 și 3. De la 1 ianuarie 2020 însă, nici o moleculă de gaz n-a mai traversat Dobrogea, Transgaz utilizând singura conductă pentru care are semnat acord de interconectare cu Ucraina, Isaccea-Negru Vodă 1, pentru a importa gaze.
Toți operatorii sistemelor naționale de transport al gazelor naturale de pe ruta transbalcanică, respectiv din Bulgaria, Republica Moldova, România și Ucraina,vor participa săptămâna aceasta, pe 12 decembrie, la o întâlnire organizată la Bruxelles de către Directoratul pentru Energie (DG Energy) al Comisiei Europene, dedicată pregătirii asigurării tranzitului în flux invers al gazelor pe coridorul transbalcanic și la care ar putea fi semnat și un act adițional la acordul de interconectare dintre operatorul român Transgaz și cel ucrainean Ukrtransgaz.
Transgaz va putea semna curând contractul de interconectare cu Ucraina care să respecte legislația europeană, statul vecin fiind pe cale să aibă un operator independent de sistem de transport al gazelor, care ar urma să opereze de la 1 ianuarie 2020, după ce autoritatea de reglementare a energiei de la Kiev a aprobat un proiect de certificare a acestuia. Anunțul a fost făcut de compania națională de gaze din Ucraina, Naftogaz, din care se va desprinde noul operator.
Tranzitul gazelor rusești prin Ucraina în aceleași condiții ca în trecut devine din ce în ce mai improbabilă, ceea ce face fie ca România să fie obligată să se baze în zeaceastă iarnă pe ruta maghiară de import, fie ca importatorii români să rezerve în nume propriu la operatorul ucrainean capacități de transport. Capacitatea maximă a rutei maghiare este de doar 2,2 TWh/lună, ceea ce, în cazul unei ierni mai dificile s-ar putea demonstra insuficientă.
Ministrul PNL al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a declarat la Realitatea TV că semnarea de către Transgaz, cu omologul său ucrainean Ukrtransgaz, a acordurilor de interconectare a celor două sisteme naționale de transport gaze în punctele de interconectare Isaccea și Medieșu Aurit întârzie pentru că fiecare dintre cele două părți dorește ca stațiile de măsurare a gazelor din punctele respective se fie situate pe teritoriul său național.
Tranzitul gazelor rusești către România, Republica Moldova și Balcani pare a rămâne același, prin Ucraina, chiar și în eventualitatea, tot mai probabilă, a nesemnării unui nou acord între Gazprom și operatorul de transport ucrainean. Singura deosebire va fi aceea că tarifele de transport nu vor mai fi plătite de vânzător (Gazprom), ci de cumpărători, punctele de livrare fiind stabilite pe granița ucraineană. Cel puțin așa rezultă dintr-un anunț făcut de conducerea Moldovagaz (al cărei principal acționar este chiar Gazprom), care demonstrează mai multă transparentă decât directorul general al Transgaz, Ion Sterian, care vinerea trecută i-a precizat premierului Ludovic Orban că îi va prezenta situația referitoare la tranzitul gazelor rusești doar în absența presei, întrucât este vorba de "informații confidențiale".
Premierul nou instalat, Ludovic Orban, ministrul economiei, Virgil Popescu și, în general, toată populația României poate răsufla ușurată: directorul general al Transgaz, Ion Sterian a rezolvat problema alimentării cu gaze din această iarnă indiferent dacă Gazprom semnează sau nu un nou acord de tranzit cu Ucraina. Cel puțin așa i-a asigurat acesta pe cei doi oficiali guvernamentali în cadrul Comandamentului de iarnă.
Ucraina este una dintre principalele rute prin care gazele rusești ajung la consumatorii din Europa, însă finalizarea și punerea în funcțiune a proiectelor de gazoducte Nord Stream 2 și TurkStream ale Gazprom ar reduce masiv volumele tranzitate prin conductele ucrainene. Anul trecut, gigantul rus de stat Gazprom a furnizat Europei peste 200 miliarde metri cubi de gaze, volum din care aproape 45%, respectiv 87 miliarde mc, a fost livrat prin intermediul Ucrainei, generând încasări de circa 3 miliarde dolari la bugetul de stat al Kievului.
Soarta conductelor de transport internațional al gazelor Isaccea-Negru Vodă, cel puțin 2 și 3, este în aer în urma refuzului operatorului român de transport, Transgaz, de a scoate la licitație rezervarea de capacități pentru primul trimestru al anului viitor în pofida faptului că a anunțat recent că a prelungit contractul de tranzit cu Gazprom doar până la 31 decembrie 2019.
Ideea a fost exprimată de directorul executiv al gigantului de stat ucrainean Naftogaz, Iuri Vitrenko, după ultima rundă de negocieri tripartite Ucraina-Rusia-Comisia Europeană pentru semnarea unui nou acord de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina. Cel în vigoare expiră la finalul acestui an. Discuțiile, purtate luni, nu au ajuns la nici un rezultat și vor fi reluate în ultima parte a lunii viitoare.
Ministrul de Externe al Ungariei a arătat că, în acest context, solicitarea autorităților americane ca Ungaria să își diversifice sursele de aprovizionare cu energie și să își reducă dependența de Rusia este blocată de mai multe state aliate din Uniunea Europeană și NATO, respingând criticile potrivit cărora Budapesta încearcă să strângă legăturile cu Moscova.
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, a finalizat cu succes procedura angajantă de testare a cererii din partea potențialilor cumpărători ai gazelor naturale care ar urma să fie extrase din perimetrele Midia și Pelican din Marea Neagră, la care concesionar principal și operator este compania americană Black Sea Oil&Gas.