Toți operatorii sistemelor naționale de transport al gazelor naturale de pe ruta transbalcanică, respectiv din Bulgaria, Republica Moldova, România și Ucraina,vor participa săptămâna aceasta, pe 12 decembrie, la o întâlnire organizată la Bruxelles de către Directoratul pentru Energie (DG Energy) al Comisiei Europene, dedicată pregătirii asigurării tranzitului în flux invers al gazelor pe coridorul transbalcanic și la care ar putea fi semnat și un act adițional la acordul de interconectare dintre operatorul român Transgaz și cel ucrainean Ukrtransgaz.
Ucraina este una dintre principalele rute prin care gazele rusești ajung la consumatorii din Europa, însă finalizarea și punerea în funcțiune a proiectelor de gazoducte Nord Stream 2 și TurkStream ale Gazprom ar reduce masiv volumele tranzitate prin conductele ucrainene. Anul trecut, gigantul rus de stat Gazprom a furnizat Europei peste 200 miliarde metri cubi de gaze, volum din care aproape 45%, respectiv 87 miliarde mc, a fost livrat prin intermediul Ucrainei, generând încasări de circa 3 miliarde dolari la bugetul de stat al Kievului.
Ideea a fost exprimată de directorul executiv al gigantului de stat ucrainean Naftogaz, Iuri Vitrenko, după ultima rundă de negocieri tripartite Ucraina-Rusia-Comisia Europeană pentru semnarea unui nou acord de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina. Cel în vigoare expiră la finalul acestui an. Discuțiile, purtate luni, nu au ajuns la nici un rezultat și vor fi reluate în ultima parte a lunii viitoare.
Posibilitatea ca Ucraina să importe gaze naturale prin sistemul de transport din România, operat de Transgaz, este din ce în ce mai ridicată, operatorul de transport ucrainean, Ukrtransgaz, lansând o procedură de evaluare a cererii de piață pentru capacitățile de intrare în Ucraina din România prin intermediul conductei trans-balcanice. Scopul acesteia: evaluarea posibilității importului de gaze din viitoarea producție din Marea Neagră, ca și a gazelor transportate în Europa prin TANAP și Turkish Stream.
Ucraina a reclamat Rusia la Tribunalul de la Stockholm acuzând, printre altele, că, în perioada 2009-2015, Gazprom i-a plătit tarife mai mici decât i s-ar fi cuvenit pentru tranzitul gazelor rusești prin conductele ucrainene și că, în plus, deși a rezervat capacitatea integrală a acestor conducte, a transportat o cantitate mai mică de gaze decât cea la care s-a angajat prin contract, neachitând întreaga capacitate rezervată.