Ministrul de Interne, Marcel Vela, afirmă că după 15 mai oamenii vor putea ieși din localitate, "fără a ține cont de limita de municipiu sau limita de județ", și nu vor mai avea nevoie să completeze declarații pe propria răspundere
Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu o excepția de neconstituționalitate referitoare la Ordonanța de Urgență a Guvernului privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență.
Un număr de 303.945 de contracte de muncă au fost încetate de la instituirea stării de urgență (16 martie) până luni, potrivit cifrelor Inspecției Muncii transmise luni de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
În momentul publicării acestui articol, valoarea totală a amenzilor aplicate pentru încălcarea restricțiilor de deplasare impuse prin ordonanțele militare a depășit 600 milioane lei lei, iar numărul total al celor amendați a ajuns la peste 300.000, potrivit informărilor zilnice ale Grupului de Comunicare Strategică.
Șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, afirmă că „situația rămâne în continuare riscantă” în ceea ce privește evoluția epidemiei de coronavirus în România, iar în acest context autoritățile iau în calcul mai multe scenarii, între care inclusiv cel privind prelungirea stării de urgență și după data de 15 mai.
Ministrul de interne Marcel Vela a declarat sâmbătă seara, la Digi24, că amenzile date în perioada stării de urgență pentru nerespectarea restricțiilor din ordonanțelor militare se ridică la peste 600 de milioane de lei (120 de milioane de euro), iar acești bani vor merge către zona medicală și persoanele vulnerabile.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) vrea să cumpere în condiții de "extremă urgență" obuze cu calibrul de 82 și 120 milimetri cu bombe de iluminare, urgența achiziției, cu valoare estimată maximă de peste 78 milioane lei plus TVA, fiind justificată de instituție prin "contextul climatului geopolitic existent" și prin "posibilitatea apariției unor evenimente imprevizibile externe la granițele de nord și est ale României".
Având în vedere evoluția situației epidemiologice internaționale determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 la nivel mondial, prin Decretul nr. 195/2020 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, a fost instituită starea de urgență pe întreg teritoriul României începând cu data de 16 martie 2020.
Ordonanța prin care Guvernul a stabilit că încălcărea măsurilor de limitare a epidemiei de coronavirus va fi sancționată cu amenzi de până la 20.000 lei pentru persoane fizice și de până la 70.000 lei pentru persoane juridice nu a fost votată în Senat nici de PNL, aflat la guvernare, nici de PSD, care îi adusese amendamente, singurii care au apreciat că trebuie votată fiind senatorii UDMR. Actul normativ, care nu a întrunit o majoritate pro sau contra, va fi transmis astfel fără modificări Camera Deputaților, pentru votul final.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, spune că, dacă situația se înrăutățește în zilele următoare, atunci măsurile de relaxare s-ar putea să nu fie luate din 15 mai, el insistând ca până atunci oamenii să respecte reglementările care sunt acum în vigoare.
Guvernul justifică derogarea menționând inclusiv "contextul actual al răspândirii virusului SARS-CoV-2, care a impus luarea unor măsuri de reducere a exporturilor cu consecința afectării condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei", dar fără să elaboreze.
Analiza Profit.ro în care este comparat volumul amenzilor aplicate în România cu cel al încasărilor din diferite taxe și sancțiunile aplicate în Marea Britanie a fost preluată, fără citarea sursei, în presa străină, precum BBC și Fox News, jurnaliștii străini arătându-se surprinși de nivelul acestora.
Numărul contractelor de muncă suspendate de la începutul stării de urgență a atins, marți, 1.005.508 de unități, în creștere față de ultima situație anunțată anterior, joi, de Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS), de 901.623 de contracte suspendate.
Premierul Ludovic Orban afirmă că echipajele care acționează în domeniul ordinii publice și care verifică restricțiile privind deplasarea impuse prin ordonanțe militare nu au un ”plan de amenzi”, el spunând că a avut numeroase discuții cu oficialii din MAI și din Poliție și că a cerut să se pună accentul pe prevenție. El reacționează astfel după ce Profit.ro a arătat că Guvernul liberalo-militar al României a acordat în mai puțin de o lună, de pe 24 martie până pe 19 aprilie, aproximativ 200.000 de amenzi populației pentru nerespectarea stării de urgență. Valoarea totală a amenzilor a fost de aproape 400 de milioane de lei, suma egală cu cea încasată în luna februarie din impozitul pe profit și de peste două ori mai ridicată decât cea încasată din taxe vamale.
Aproximativ 70 dintre militarii dislocați de armata României în Afganistan, în cadrul misiunii NATO “Resolute Support”, în Irak – în misiunea de tip coaliție “Inherent Resolve”, și în Republica Centrafricană – în misiunea Uniunii Europene de instruire și consiliere, vor fi repatriați, a anunțat Ministerul Apărării Naționale (MApN).
Guvernul liberalo-militar al României a acordat în mai puțin de o lună, de pe 24 martie până pe 19 aprilie, aproximativ 200.000 de amenzi populației pentru nerespectarea stării de urgență. Valoarea totală a amenzilor a fost de aproape 400 de milioane de lei, suma egală cu cea încasată în luna februarie din impozitul pe profit și de peste două ori mai ridicată decât cea încasată din taxe vamale.
Parlamentul a aprobat prelungirea stării de urgență cu 1 lună, în baza decretului semnat la 14 aprilie de președintele Iohannis. În hotărârea adoptată, pe lângă încuviințarea prelungirii de urgență, majoritatea condusă de PSD a impus adăugarea unei serii de prevederi care stabilesc, printre altele, că restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți se dispune numai prin acte normative cu putere de lege. Ca reacție, premierul Orban a declarat, joi seară, că Guvernul va respecta articolele respective dacă nu intră în contradicție cu decretul prezidențial care a instituit starea de urgență și ordonanța de urgență aferentă instituirii stării de urgență. În opinia premierului o hotărâre a Parlamentului nu poate trece peste astfel de acte.
Parlamentul a aprobat prelungirea stării de urgență cu 1 lună, în baza decretului semnat la 14 aprilie de președintele Iohannis. În hotărârea adoptată, pe lângă încuviințarea prelungirii de urgență, majoritatea condusă de PSD a impus adăugarea unei serii de prevederi care stabilesc, printre altele, că restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți se dispune numai prin acte normative cu putere de lege. Mai mult, periodic, la fiecare 7 zile, sau ori de câte ori este necesar, Guvernul va prezenta Parlamentului un raport cuprinzând măsurile adoptate sau preconizate pentru prevenirea și combaterea epidemiei COVID-19.
Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a anunțat că până în prezent au fost solicitate 15.000 de certificate pentru situații de urgență de tipul 1 de companiile a căror activitate a fost afectată direct de măsurile impuse în starea de urgență. De asemenea, au fost depuse 5.000 de cereri pentru certificate de tip 2, de către companiile care au avut o scădere a veniturior sau încasărilor de minim 25%.
Numărul contractelor individuale de muncă suspendate de la intrarea în vigoare a stării de urgență (16 martie) a scăzut, miercuri, la 970.005, potrivit informațiilor înregistrate de Inspecția Muncii și publicate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS).
Avand in vedere starea de urgenta instituita prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I si luand in considerare experienta tarilor grav afectate de evolutia virusului pana la acest moment, precum si masurile care au avut impact pozitiv in limitarea raspandirii acestuia si care au vizat actiuni in planul sanatatii publice, concomitent cu limitarea sau intreruperea activitatilor socioeconomice, Guvernul a decis ca este necesar sa fie luate unele masuri urgente, cu caracter exceptional, in domeniul social si economic pentru a se limita prejudiciile care pot afecta pe termen lung atat persoanele fizice, cat si persoanele juridice.
Instituirea stării de urgență pe teritoriul României a impus aplicarea unui regim special în ceea ce privește activitățile de înmatriculare a unor noi entități sau de înregistrare a unor operațiuni curente ale unor entități existente, fie acestea societăți ce funcționează în baza Legii nr. 31/1990 privind societățile, fie persoane juridice în formele prevăzute de către Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (pe acestea din urmă le vom denumi generic ONG).
Firmele care au nevoie de Certificate de Situație de Urgență pentru a accesa facilitățile aprobate de stat în perioada epidemiei coronavirus trebuie să dețină obligatoriu semnătură electronică certificată. Dacă certificatele CSU se eliberează gratis și integral online pe o platformă special lansată, semnătura care le condiționează are costuri și impune, la prima obținere, cel puțin o deplasare fizică, la notar sau la bancă. În România există doar cinci furnizori certificați. Firmele pot apela direct la aceștia sau, dacă sunt clienții unor bănci care au încheiat parteneriate cu furnizorii, pot cumpăra kituri de semnătură electronică din agențiile bancare, obținând în unele cazuri reduceri de preț sau chiar pachete gratis.