Dolarul american, considerat o monedă refugiu în perioadele de incertitudini, a urcat la un nou maxim al ultimelor două decenii în comparație cu un coș de valute, susținut de temerile privind o încetinire a economiei globale și de așteptările pentru majorări abrupte ale dobânzilor de către Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite, transmite Reuters.
Depozitarul Național pentru Decontări (DND) din Rusia a plătit vineri cu succes cupoane în valută pentru două emisiuni de euroobligațiuni, a declarat, pentru Reuters, un reprezentant al instituției, o mișcare care ar putea însemna că Rusia a evitat din nou un default al datoriilor.
Creditarea privată a continuat să crească în aprilie și a reaccelerat la cea mai ridicată dinamică anuală de după 2009, crescând mai rapid decât economisirea. Populația și-a majorat depunerile la bănci în valută, în timp ce cele în lei au stagnat în ultimul an. Masa monetară a continuat să crească cu două cifre (la fel ca prețurile de consum), însă dinamica este în scădere începând cu vara anului trecut.
Rusia reduce proporția veniturilor în valută pe care exportatorii trebuie să le transforme în ruble de la 80% la 50%, a anunțat luni Ministerul de Finanțe, după ce condiția a contribuit la aprecierea puternică a monedei locale, transmite Reuters.
Dolarul a urcat la un nou maxim al ultimilor doi ani, față de un coș de valute, în tranzacții slabe și agitate, în concordanță cu randamentele mai mari ale Trezoreriei americane, în timp ce investitorii se pregătesc pentru mai multe creșteri de jumătate de punct procentuale ale dobânzilor de către Rezerva Federală (Fed), transmite Reuters.
Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, Dan Suciu, a publicat o opinie pe pagina BNR pentru a răspunde întrebărilor legate de evoluțiile inflației, cursului de schimb și capacitatea statului român de a gestiona situația financiară ca urmare a tensiunii generate de agresiunea rusă asupra Ucrainei.
Rusia are încă aproximativ $300 de miliarde în valută care se află în străinătate, suficient pentru a perturba piețele monetare dacă suma este blocată de sancțiuni sau este mutată brusc pentru a evita sancțiunile. Aceasta este concluzia strategului Credit Suisse, Zoltan Pozsar, după analiza datelor de la Banca Rusiei și de la piețele financiare.
Nivelul rezervei de valută (buffer) este unul dintre secretele bine păzite ale Ministerului Finanțelor.
Dolarul a urcat la maxime observate ultima dată în iulie 2020, față de alte valute importante, la o zi după ce Rezerva Federală (Fed) a declarat că ar putea efectua majorări mai rapide și mai mari ale ratelor dobânzii în lunile următoare, transmite Reuters.
Polonia intenționează să încurajeze băncile să ajungă la înțelegeri extrajudiciare cu deținătorii de credite ipotecare în valută prin reducerea riscurilor care însoțesc împrumutul, dacă creditorii oferă această opțiune, conform unui amendament la un proiect de lege, transmite Reuters.
Startup-ul franco-belgian iBanFirst, furnizor de servicii financiare pentru companii, se pregătește să intre în România, în cadrul unei strategii de expansiune în regiunea Europei de Est.
Rezerva de valută a Ministerului Finanțelor se situează la circa 6,6 miliarde euro (32,3 miliarde lei), potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor Ministerului Finanțelor. Rezerva de valută este folosită de minister în strategia de finanțare, cu scopul de a obține dobânzi cât mai mici atunci când se împrumută de la bănci și investitori. Obiectivul Ministerului Finanțelor este de a avea o rezervă de valută de până la patru luni din necesarul brut de finanțare. Asta a însemnat anul trecut până la 10,2 miliarde de euro, iar anul acesta până la 8,7 miliarde de euro.
Guvernul se pregătește pentru anul următor cu cea mai mare rezervă de valută (buffer) de până acum. Ca procentaj din PIB, rezerva de valută ar urma să se situeze spre finalul anului, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor disponibile de la Ministerul Finanțelor, la circa 5,5%, echivalentul în valută a 57,8 miliarde lei (11,9 miliarde euro). Actuala rezervă de valută ar urma să fie întărită de intrările, în decembrie, a unor sume semnificative în valută din împrumuturi acordate României de către Comisia Europeană în cadrul programului SURE. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că România ar urma să primească circa 3 miliarde de euro de la CE anul acesta. De asemenea, un împrumut recent de 2,5 miliarde de euro va ajunge cel mai probabil în buffer.
Casele de schimb valutar sau oficiile cu astfel de servicii din hoteluri vor fi obligate să raporteze tranzacțiile de minimum 10.000 euro Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, iar aceeași obligație o vor avea dezvoltatorii imobiliari care intermediază închirierea de imobile pentru suma menționată. De asemenea, orice tranzacție cu opere de artă în valoare de cel puțin 10.000 euro va trebui raportată, iar Agenția Națională de Integritate va întocmi o listă cu funcțiile publice importante în statul român, pentru care instituțiile financiare sunt obligate să ia măsuri speciale de identificare, supraveghere și chiar raportare a tranzacțiilor financiare sau comerciale efectuate în numele lor.
Banca Națională a României a redus rezerva minimă obligatorie aplicabilă pasivelor în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 6%, de la 8%, începând cu perioada de aplicare 24 februarie -23 martie 2020. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei va fi menținută la 8%.
Rezerva de valută a Ministerului Finanțelor s-a situat în decembrie la circa 3,9 miliarde de euro, cu 1,3 miliarde de euro mai puțin față de suma prevăzută de precedentul guvern, de circa 5,2 miliarde de euro, și cu 2,3 miliarde de euro mai puțin decât a devenit necesar după ce rectificarea bugetară a schimbat complet situația împrumuturilor statului, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor Ministerului Finanțelor. Rezerva de valută (buffer-ul) ar trebui să se situeze la circa 4 luni din necesarul brut de finanțare al Guvernului, iar în noiembrie era estimată la peste 5 miliarde de euro. Datele pe baza cărora Profit.ro a calculat nivelul buffer-ului au fost incluse de Ministerul Finanțelor într-o prezentare destinată investitorilor străini. Este îngrijorător că Finanțele intenționează ca în 2020 să continue cu o rezervă de valută la un nivel similar cu cea din decembrie. Astfel, în loc să acopere circa 4 luni din necesarul brut de finanțare, buffer-ul din decembrie acoperea doar 2,5 luni, iar pentru 2020 este planificat la 2,7 luni.
Guvernul ar avea un necesar de finanțare de peste 20 de miliarde de lei în ultimele două luni ale anului, noiembrie și decembrie, în cazul în care se materializează scenariul pesimist anunțat de ministrul Finanțelor în actualul guvern PNL, Florin Cîțu, ca deficitul să ajungă la 4% din PIB sau chiar peste acest nivel. Statul împrumutase până la finele lunii octombrie circa 65 de miliarde de lei din principalele surse de finanțare, emisiuni pe piața internă și pe cea externă, dar și din vânzarea de titluri de stat populației, potrivit calculelor Profit.ro, și era în grafic să acopere necesarul de finanțare de 72,6 miliarde lei, aferent deficitului planificat de fostul guvern PSD, de 2,76% din PIB, și rostogolirii datoriilor ajunse la plată. Dacă deficitul ajunge, însă, la 4% din PIB, împrumuturile nete, pentru deficit, ar putea depăși 41 miliarde de lei, un nou maxim după anul 2009, iar necesarul brut de finanțare ar urca de la 72,6 miliarde lei la peste 85 de miliarde de lei.
Senatorul Daniel Zamfir mai încearcă încă o dată să impună prin lege plafonarea dobânzilor la credite, conversia creditelor în valută, încetinirea executărilor silite și limitarea sumelor ce pot fi cerute de colectorii de creanțe. Noile prevederi ar aduce și sancțiuni dure pentru creditorii care nu se aliniază, ce pot merge până la suspendarea activității sau chiar dizolvarea operatorilor financiari.
Mai mult de jumătate din datoria totală a statului este denominată în valută, în principal în euro și dolari, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Chiar dacă Ministerul Finanțelor a redus treptat față de anii de criză, anii acordului cu FMI, ponderea datoriei în valută în total, ritmul este unul lent. În cazul în care leul ar pierde teren mai puternic în fața euro, îndatorarea statului ar crește, iar sumele alocate pentru plata acestor datorii, dobânzi și refinanțări, ar costa mai mult în lei.
Rezerva de valută a Finanțelor se va situa anul acesta, conform planurilor Finanțelor, la cel mai redus nivel, ca pondere în PIB, începând cel puțin din 2012, potrivit datelor analizate de Profit.ro. La finele anului trecut, statul avea 5,3 miliarde de euro în rezerva de valută, bani pe care ar trebui să-i folosească pentru a se împrumuta în condiții cât mai bune de la bănci și investitori. Deși rezerva de valută a avut efecte pozitive asupra dobânzilor, Guvernul nu pare interesat de consolidarea acesteia. Un alt aspect important este că îndatorarea netă a statului este prognozată să urce anul acesta pentru prima dată începând din 2014.
Depozitele pe termene de până în doi ani au scăzut, în iunie, cu 3% față de mai, în timp ce depozitele “la vedere” (overnight) au avansat cu 2,7% față de luna anterioară și cu aproape 14% față de iunie 2018. Economisirea în valută crește puternic pe toate segmentele, în timp ce depozitele în lei mai urcă doar în cazul populației, scăzând însă la firme. Preferința pentru cash avansează de asemenea, pe o piață cu exces de lichiditate și dobânzi negative la depozite, numerarul în circulație crescând cu nu mai puțin de 10% față de jumătatea anului trecut.
O platformă de tranzacționare de criptovalute din Japonia a anunțat vineri că hackerii au sustras circa 3,5 miliarde de yeni (32 milioane de dolari) din conturile pe care le gestionează, relatează Kyodo și dpa.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a coborât la 3,17%, cel mai scăzut nivel din ultimele 4 luni, potrivit datelor publicate, miercuri, de Banca Națională a României (BNR).
Principalele valute din Europa Centrală și de Est (CEE) ar urma să se aprecieze ușor față de euro în următorul an, conform unui sondaj realizat de Reuters, deoarece băncile centrale din regiune indică menținerea unor rate stabile ale dobânzilor, spre deosebire de politicile anunțate de Rezerva Federală a SUA (Fed) și de oficialii Băncii Centrale Europene (BCE).
Rezerva financiară în valută aflată la dispoziția Ministerului Finanțelor se situează, potrivit celor mai recente date disponibile, la 5,3 miliarde de euro, echivalentul a 4 luni din necesarul brut de finanțare al statului. Finanțele au refăcut în a doua jumătate a anului trecut rezerva de valută, după ce în iunie 2018 se situa cu mult sub nivelul optim și acoperea numai 2,8 luni din necesarul brut de finanțare.