Rezultatele 1 - 25 din 42 pentru "venituri buget"

Din septembrie 2017, firmele cu minimum 50 de angajați care nu angajează persoane cu dizabilități în limita a cel puțin 4% din numărul total de angajați trebuie să achite lunar la buget câte un salariu minim brut pentru fiecare post în care nu au angajat astfel de persoane. Acum, Parlamentul a aprobat un proiect de lege prin care se revine la vechile prevederi, în baza cărora firmele pot opta și pentru plata a doar 50% din salariu și cumpărarea, în compensație, a produselor sau serviciilor realizate de persoane cu dizabilități în unități protejate autorizate.

Președintele Iohannis a promulgat luni un proiect de lege care prevede majorarea de la 2% la 4% a procentului alocat cinematografiei din sumele colectate la buget de la operatorii jocurilor de noroc. Proiectul fusese adoptat la începutul lunii de Parlament.

Statul român va primi în acest an 434,5 milioane de lei drept dividende de la principala companie producătoare de gaz din România, Romgaz, la care este acționar principal cu 70%. Miercuri, adunarea generală a Romgaz a aprobat un dividend brut pe acțiune de 1,61 lei, de aproape 2,5 ori mai mic decât cel distribuit anul trecut.

Camera Deputaților, în calitate de for decional al Parlamentului, a adoptat un proiect de lege care prevede majorarea de la 2% la 4% a procentului alocat cinematografiei din sumele colectate la buget de la operatorii jocurilor de noroc.

Comisia parlamentară de cultură a acceptat majorarea de la 2% la 4% a procentului alocat cinematografiei din sumele colectate la buget de la operatorii jocurilor de noroc. După votul final din Camera Deputaților, proiectul mai trebuie doar promulgat de șeful statului pentru a intra în vigoare.

Transgaz se așteaptă să încaseze în 2020 doar o treime din veniturile realizate anul trecut din transportul internațional de gaze, ceea ce va reduce profitul companiei cu 65%, ca urmare a reconfigurării traseului gazelor rusești către Balcani de la 1 ianuarie 2020.

Bugetul pe 2020 se bazează pe venituri estimate în creștere cu 10% la 360,1 miliarde lei și cheltuieli în creștere cu 7,5% la 400,7 miliarde de lei. Diferența reprezintă un deficit de 40,5 miliarde de lei sau 3,6% din PIB, în scădere cu 5,5 miliarde de lei față de cel prognozat pentru 2019.

Bugetul pentru 2020 se bazează pe o creștere a veniturilor cu 10%, similară dinamicii din acest an, și a cheltuielilor cu 7%, la jumătate față de ultimii doi ani, și pentru prima dată în scădere ca pondere în PIB în ultimii 5 ani. Guvernul se așteaptă să încaseze mai mulți bani din contribuții sociale, în timp ce pe partea de cheltuieli scade consistent dinamica costurilor de personal, a celor cu bunurile și serviciile și subvențiile, dar crește factura cu asistența socială. Creșterile de investiții pentru anul viitor ar urma să fie plătite cu fonduri europene. Apărarea, Educația și Internele ar urma să beneficieze de cele mai mari creșteri de bugete anul viitor.

Din septembrie 2017, firmele cu minimum 50 de angajați care nu angajează persoane cu dizabilități în limita a cel puțin 4% din numărul total de angajați trebuie să achite lunar la buget câte un salariu minim brut pentru fiecare post în care nu au angajat astfel de persoane. Acum, Guvernul Orban vrea să anuleze acest sistem și să revină la vechile prevederi în care firmele pot alege între plata a doar 50% din salariu sau să cumpere produse sau servicii realizate de persoane cu dizabilități în unități protejate autorizate.

Pentru prima dată la ANAF, președintele agenției, Mirela Călugăreanu, le-a cerut șefilor instituției să se angajeze în scris că vor aduce până la finele anului sumele trasate prin planul de colectare, potrivit informațiilor Profit.ro. Măsura ar trebui să pună presiune pe oamenii care conduc structurile direct responsabile pentru strângerea taxelor și impozitelor, dar o astfel de presiune trebuie administrată cu atenție, întrucât poate conduce la o atitudine mai agresivă din partea angajaților ANAF și în ce privește amenzile sau stabilirea de sume suplimentare. Din informațiile Profit.ro, angajamentele semnate de șefii ANAF nu conțin și eventualele sancțiuni pentru cazurile în care, inclusiv din motive care nu le pot fi imputate, cum ar fi o evoluție sub așteptări a economiei, nu vor respecta ce au promis.

Deficitul bugetar, cheltuielile Guvernului care depășesc veniturile și sunt acoperite din împrumuturi, a ajuns în primele cinci luni la 14,7 miliarde lei, reprezentând 1,4% din PIB, sumă cu 80% mai mare comparativ cu deficitul din perioada ianuarie-mai a anului trecut, când minusul din bugetul statului a fost de 8,14 miliarde lei, respectiv 0,88% din PIB. În timp ce Guvernul a avut venituri mai mari cu 11,6%, cheltuielile au crescut în aceeași perioadă cu 16,3%, motivul cel mai evident fiind avansul accelerat al salariilor din sectorul public, cu 24,6%.

Un fost ministru al Culturii, deputatul liberal Gigel-Sorinel Știrbu, propune, într-un proiect legislativ, majorarea de la 2 la 4% a procentului alocat cinematografiei din sumele colectate la buget de la operatorii jocurilor de noroc. Măsura vine după ce Guvernul a aprobat recent o nouă schemă de ajutor de stat pentru industria locală a cinematografiei.

Deputatul Nicușor Dan spune că Primăria Capitalei recunoaște că a umflat bugetul cu 2 miliarde de lei și subliniază că singura soluție pentru evitarea falimentului este o restructurare la sânge a cheltuielilor municipalității.

Cheltuielile cu salariile și asistența socială, categorie care include și pensiile, au ajuns la cel mai ridicat nivel începând din septembrie 2010 în funcție de ponderea pe care o au în veniturile fiscale și din contribuții colectate de stat. Un dezechilibru mai amplu decât cel de acum a fost înregistrat cel mai recent în septembrie 2010, când România era în plin acord cu FMI, ia autoritățile anunțaseră de puțin timp măsuri de austeritate, cum au fost majorarea TVA de la 19% la 24% și reducerea salariilor bugetarilor cu 25%.

România a avut în ultimii ani deficite bugetare ridicate, în jurul limitei de 3% din PIB permisă în UE, dar raportarea la PIB a deficitului, diferența dintre venituri și cheltuieli, nu este neapărat cel mai corect indicator al impactului "găurii" din buget. România este pe ultimele locuri din UE în ce privește colectarea banilor din taxe și impozite, astfel că un deficit apropiat de 3% este mai greu de dus decât pentru o țară în care Guvernul are venituri mult mai mari ca pondere în PIB.

Nivelul de venituri al ANAF în PIB este calculat în proiectul de buget pentru 2019 la aproape 28%, dar Fiscul va trebui să ajungă anul acest la un nivel al veniturilor colectate de 30% din PIB, a arătat vineri ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.

Execuția bugetului general consolidat pe primele unsprezece luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 26 miliarde lei, respectiv 2,7% din PIB, extrem de aproape de nivelul de circa 28 de miliarde de lei prevăzut pentru întreg anul 2018. Deficitul este de peste două ori mai mare comparativ cu primele 11 luni de anul trecut, când s-a situat la 10,18 miliarde de lei, echivalentul a 1,19% din PIB. Diferența dintre venituri și cheltuieli s-a agravat accelerat în luna noiembrie, cu circa 5 miliarde de lei, astfel că, pentru a rămâne cu deficitul bugetar în limita de 3% (aproximativ 28 de miliarde de lei), obiectiv asumat ferm de Guvern, luna decembrie ar trebui să fie cea mai austeră de după anii de criză.

România a devenit lider în UE în funcție de cât cheltuiește statul din buget pentru salarii, deși autoritățile române sunt pe ultimele locuri când vine vorba de adunat bani la buget din cauza ineficienței, inclusiv în a atrage fonduri UE. Potrivit calculelor Profit.ro, generozitatea statului a urcat România de pe locul 7 în 2016 pe prima poziție în 2017, an în care a fost alocat un procentaj de 32% din veniturile bugetare pentru salarii. De menționat că pe ultima poziție în UE, la cheltuieli salariale ca pondere în venituri, este Germania, cu numai 16,7%. Pentru a-și acoperi costurile și propria ineficiență, Guvernul atacă acum mediul de afaceri.

România trebuie să pregătească economia pentru adoptarea euro astfel încât aceasta să facă față situației în care nu va mai putea utiliza cursul de schimb pentru ajustarea dezechilibrelor. Este nevoie de o creștere accelerată a productivității muncii, peste creșterile de salarii, de venituri mai mari la bugetul de stat și de reforme structurale, spune Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României.

Deficitul bugetar a crescut în luna august, iar execuția bugetului pe primele opt luni din 2018 s-a încheiat cu un deficit de 1,54% din PIB, 14,6 miliarde lei, de aproximativ două ori mai mult comparativ cu 0,78% din PIB, 6,5 miliarde de lei, în ianuarie-august anul trecut. Deficitul s-a redus în luna iulie, o lună în care veniturile colectate sunt de obicei mai mari, întrucât includ multe plăți trimestriale ale companiilor. La opt luni, cheltuielile păstrează un ritm de creștere mai alert decât al veniturilor, de 18% față de 13,7% în ce privește sumele aduse la buget. Totodată, rata de creștere a veniturilor din TVA a fost la opt luni mai slabă decât în primele șapte luni ale acestui an, marcând astfel o încetinire foarte puternică în luna august, la numai 1,6%.

Din septembrie, firmele cu minimum 50 de angajați care nu încadrează persoane cu handicap în limita a cel puțin 4% din numărul total de angajați trebuie să achite lunar la buget câte un salariu minim brut pentru fiecare post în care nu au angajat astfel de persoane. Până în septembrie, suma de plată era de doar 50% din salariu. Conform datelor oficiale, de la intrarea în vigoare a taxei majorate și până la finele lunii mai, firmele au vărsat la bugetul de stat peste 1,2 miliarde lei. Comparativ, în 2017, veniturile încasate la bugetul de stat din taximetrie au fost de doar 125,1 milioane lei.

Veniturile brute colectate din TVA de către stat au crescut în primele 5 luni ale anului cu 11,5%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, la 29,2 miliarde de lei, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. Datele privind veniturile nete, singurele raportate de Ministerul Finanțelor în executia bugetară pentru ianuarie-mai, arată pentru această perioadă o creștere de numai 4%, la 22 de miliarde de lei.

Veniturile statului din TVA au crescut cu aproximativ 1 miliard de lei în primele cinci luni ale anului, potrivit informațiilor Profit.ro, la peste 22 de miliarde de lei, însă avansul de nici 5% înregistrat în primele cinci luni nu este de bun augur pentru planurile Guvernului pe tot anul, perioadă în care vrea din TVA cu 14,6% mai mult față de 2017. Pentru tot anul, Guvernul are în plan să strangă cu aproape 8 miliarde de lei mai mult comparativ cu anul trecut, dar după primele 5 luni este pe plus cu numai 1 miliard de lei. Totodată, veniturile nete din TVA au fost afectate de rambursări mai mari în primele luni ale anului, inclusiv cele întârziate peste termenul legal de anul trecut.

Bugetul de venituri și cheltuieli al companiei naționale Tarom nu va mai fi aprobat prin hotărâre de guvern, ci prin ordin al ministrului Transporturilor, la propunerea Adunării Generale a Acționarilor, a decis, joi, Executivul prin ordonanță de urgență. Mai mult, compania va fi exceptată de la rigorile impuse altor companii de stat în ce privește angajarea personalului, majorarea salariilor sau achizițiile efectuate.

Bugetul a înregistrat un excedent de 1,98 miliarde lei (0,21% din PIB), în ianuarie, față de 3,02 miliarde lei (0,35% din PIB) în ianuarie 2017, după ce veniturile au crescut cu 17%, iar cheltuielile cu peste 26%, din cauza costurilor mai mari cu salariile, asistența socială, cheltuielile cu bunuri și servicii, precum și cele cu subvențiile.