Rezultatele 1 - 25 din 55 pentru "venituri buget"

Statul ar urma să cheltuiască pentru plata de dobânzi suma de 27,78 miliarde de lei anul următor, în scădere cu doar 196 milioane de lei față de 27,97 miliarde lei, cât estimează pentru anul acesta. Costul cu dobânzile din 2022 a fost unul record, atât ca sumă, cât și ca pondere în PIB, în contextul în care Guvernul a trebuit să contracteze în acest an datorie cu dobânzi tot mai ridicate. Trebuie menționat însă, că majorarea puternică a PIB nominal, la 1.552 miliarde lei estimat pentru anul următor, va ajuta Guvernul, ponderea datoriei în PIB urmând să coboare de la 2% în 2022 la aproape 1,8% în 2023.

Cheltuielile statului cu dobânzile sunt planificate pentru anul acesta la 27,97 miliarde de lei după suplimentarea de la recenta rectificare bugetară, potrivit datelor obținute de Profit.ro. Suma este una record, în contextul în care Guvernul a trebuit să contracteze în acest an datorie cu dobânzi tot mai ridicate.

Guvernul a decis decontarea de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, a cheltuielilor pentru investițiile la baza materială de reprezentare și protocol, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" (RA-APPS).

Dobânzile s-au mai situat la un nivel apropiat, ca pondere în PIB, doar în 2012, la scurt timp după criza financiară.

România colectează venituri reduse la buget din cauza ineficienței aparatului fiscal, care abia acum se află într-un proces de modernizare, dar și din cauza numărului foarte mare de regimuri fiscale speciale acordate de către politicieni unor categorii de venituri, în timp ce unui angajat statul îi ia prin impozit și contribuții peste 40% din ce câștigă.

Statul nu este un exemplu pentru cetățenii săi și nu trăiește în limitele veniturilor pe care le colectează din taxe și impozite. Guvernanții, indiferent de partid, preferă calea ușoară a împrumuturilor în locul unei corecții a cheltuielilor care ar adcue aparatul de stat mai aproape de nivelul veniturilor, dar i-ar lăsa cu mai puțini bani la dispoziție. O altă variantă ar fi creșterea taxelor pentru a finanța cheltuielile pe care autoritățile le consideră necesare, însă aceasta este o măsură nepopulară.

Pentru producătorii de țigarete din România data de 1 aprilie a fiecărui an are o importanță aparte. Fără a avea nicio legătură cu ziua păcălelii, în fiecare an, 1 aprilie reprezintă momentul intrării în vigoare a noilor valori ale accizei totale la țigarete. Acest moment are reverberații nu doar la nivelul industriei tutunului, ci și la nivelul veniturilor bugetare în România. Cu toate acestea, anul acesta de 1 aprilie a avut loc o mică păcăleală. Și nu e foarte clar dacă statul a fost păcăliciul sau păcălitul. Să vedem despre ce este vorba...

Obiectivele bugetului Poștei Române pentru acest an în privința veniturilor, cheltuielilor și, implicit, profitului net vor fi modificate ca urmare a menținerii crizei economice determinate de pandemia COVID19, alături de nerealizarea programului propus de disponibilizare de personal TESA se arată într-un proiect al unei HG de rectificare a indicatorilor economico-financiari aferenți anului 2021.

După pierderi de 7,5 milioane euro în 2020, RA-APPS, una din cele mai netransparente instituții din subordinea Guvernului și prin care se fac tranzacții cu imobile din proprietatea statului, promite să aibă pierderi în 2021 de ”doar” 6,6 milioane euro. Regia dă vina pentru pierderi și pe debitele restante ale misiunilor diplomatice, printre care și Ambasada Ungariei.

Transportatorul aerian național Tarom estimează pierderi de 230,13 milioane lei în acest an, la jumătate față de cele raportate în anul 2020, de 431,3 milioane lei. Veniturile totale preconizate pentru acest an sunt de 1,19 miliarde lei, aproape duble față de 2020. De asemenea, potrivit scenariului standard, considerat cel mai realist, anul 2024 ar fi anul în care rutele ajung profitabile, iar anul 2023 ar fi anul în care fluxurile de numerar devin pozitive.

Veniturile la buget aferente lunii martie sunt cu peste 10% mai mari comparativ cu aceeași lună a anului trecut, în timp ce deficitul bugetar este mai mic față de aceeași perioadă, a anunțat premierul Florin Cîțu.

Bugetul României se află în cea mai dificilă situație din UE dacă ne uităm la ce venituri are statul și la cât trebuie să mai împrumute pentru a-și acoperi toate cheltuielile. La fiecare 100 de lei cheltuiți, Guvernul împrumută în acest an 22,3 lei, cea mai gravă situație din UE, în timp ce Bulgaria stă cel mai bine, cu un necesar de finanțare de numai 6,6 leva din fiecare 100 de leva cheltuiți de stat. Media UE este la circa 15 euro împrumutați din fiecare 100 de euro cheltuieli guvernamentale, un procentaj de 15%, comparativ cu 22,3% în cazul României. România are în acest an un deficit bugetar, calculat ca ponedere în PIB, apropiat de media UE, dar veniturile statului, în declin sunt de mulți ani semnificativ reduse comparativ cu alte state europene. O prezentare onestă a situației bugetare este, însă, cât trebuie să împrumute statul ca pondere în cheltuielile pe care le are de acoperit.

Pe fondul pandemiei de coronavirus, care lovește puternic economiile din întreaga lume, guvernul SUA este pe cale să înregistreze un nou reper fiscal negativ: se va împrumuta la fel de mult, sau chiar mai mult, decât va reuși să strângă la buget din taxe și alte surse de venituri în acest an.

Din septembrie 2017, firmele cu minimum 50 de angajați care nu angajează persoane cu dizabilități în limita a cel puțin 4% din numărul total de angajați trebuie să achite lunar la buget câte un salariu minim brut pentru fiecare post în care nu au angajat astfel de persoane. Acum, Parlamentul a aprobat un proiect de lege prin care se revine la vechile prevederi, în baza cărora firmele pot opta și pentru plata a doar 50% din salariu și cumpărarea, în compensație, a produselor sau serviciilor realizate de persoane cu dizabilități în unități protejate autorizate.

Președintele Iohannis a promulgat luni un proiect de lege care prevede majorarea de la 2% la 4% a procentului alocat cinematografiei din sumele colectate la buget de la operatorii jocurilor de noroc. Proiectul fusese adoptat la începutul lunii de Parlament.

Statul român va primi în acest an 434,5 milioane de lei drept dividende de la principala companie producătoare de gaz din România, Romgaz, la care este acționar principal cu 70%. Miercuri, adunarea generală a Romgaz a aprobat un dividend brut pe acțiune de 1,61 lei, de aproape 2,5 ori mai mic decât cel distribuit anul trecut.

Camera Deputaților, în calitate de for decional al Parlamentului, a adoptat un proiect de lege care prevede majorarea de la 2% la 4% a procentului alocat cinematografiei din sumele colectate la buget de la operatorii jocurilor de noroc.

Comisia parlamentară de cultură a acceptat majorarea de la 2% la 4% a procentului alocat cinematografiei din sumele colectate la buget de la operatorii jocurilor de noroc. După votul final din Camera Deputaților, proiectul mai trebuie doar promulgat de șeful statului pentru a intra în vigoare.

Transgaz se așteaptă să încaseze în 2020 doar o treime din veniturile realizate anul trecut din transportul internațional de gaze, ceea ce va reduce profitul companiei cu 65%, ca urmare a reconfigurării traseului gazelor rusești către Balcani de la 1 ianuarie 2020.

Bugetul pe 2020 se bazează pe venituri estimate în creștere cu 10% la 360,1 miliarde lei și cheltuieli în creștere cu 7,5% la 400,7 miliarde de lei. Diferența reprezintă un deficit de 40,5 miliarde de lei sau 3,6% din PIB, în scădere cu 5,5 miliarde de lei față de cel prognozat pentru 2019.

Bugetul pentru 2020 se bazează pe o creștere a veniturilor cu 10%, similară dinamicii din acest an, și a cheltuielilor cu 7%, la jumătate față de ultimii doi ani, și pentru prima dată în scădere ca pondere în PIB în ultimii 5 ani. Guvernul se așteaptă să încaseze mai mulți bani din contribuții sociale, în timp ce pe partea de cheltuieli scade consistent dinamica costurilor de personal, a celor cu bunurile și serviciile și subvențiile, dar crește factura cu asistența socială. Creșterile de investiții pentru anul viitor ar urma să fie plătite cu fonduri europene. Apărarea, Educația și Internele ar urma să beneficieze de cele mai mari creșteri de bugete anul viitor.

Din septembrie 2017, firmele cu minimum 50 de angajați care nu angajează persoane cu dizabilități în limita a cel puțin 4% din numărul total de angajați trebuie să achite lunar la buget câte un salariu minim brut pentru fiecare post în care nu au angajat astfel de persoane. Acum, Guvernul Orban vrea să anuleze acest sistem și să revină la vechile prevederi în care firmele pot alege între plata a doar 50% din salariu sau să cumpere produse sau servicii realizate de persoane cu dizabilități în unități protejate autorizate.

Pentru prima dată la ANAF, președintele agenției, Mirela Călugăreanu, le-a cerut șefilor instituției să se angajeze în scris că vor aduce până la finele anului sumele trasate prin planul de colectare, potrivit informațiilor Profit.ro. Măsura ar trebui să pună presiune pe oamenii care conduc structurile direct responsabile pentru strângerea taxelor și impozitelor, dar o astfel de presiune trebuie administrată cu atenție, întrucât poate conduce la o atitudine mai agresivă din partea angajaților ANAF și în ce privește amenzile sau stabilirea de sume suplimentare. Din informațiile Profit.ro, angajamentele semnate de șefii ANAF nu conțin și eventualele sancțiuni pentru cazurile în care, inclusiv din motive care nu le pot fi imputate, cum ar fi o evoluție sub așteptări a economiei, nu vor respecta ce au promis.

Deficitul bugetar, cheltuielile Guvernului care depășesc veniturile și sunt acoperite din împrumuturi, a ajuns în primele cinci luni la 14,7 miliarde lei, reprezentând 1,4% din PIB, sumă cu 80% mai mare comparativ cu deficitul din perioada ianuarie-mai a anului trecut, când minusul din bugetul statului a fost de 8,14 miliarde lei, respectiv 0,88% din PIB. În timp ce Guvernul a avut venituri mai mari cu 11,6%, cheltuielile au crescut în aceeași perioadă cu 16,3%, motivul cel mai evident fiind avansul accelerat al salariilor din sectorul public, cu 24,6%.

Un fost ministru al Culturii, deputatul liberal Gigel-Sorinel Știrbu, propune, într-un proiect legislativ, majorarea de la 2 la 4% a procentului alocat cinematografiei din sumele colectate la buget de la operatorii jocurilor de noroc. Măsura vine după ce Guvernul a aprobat recent o nouă schemă de ajutor de stat pentru industria locală a cinematografiei.