România a avut în ultimii ani deficite bugetare ridicate, în jurul limitei de 3% din PIB permisă în UE, dar raportarea la PIB a deficitului, diferența dintre venituri și cheltuieli, nu este neapărat cel mai corect indicator al impactului "găurii" din buget. România este pe ultimele locuri din UE în ce privește colectarea banilor din taxe și impozite, astfel că un deficit apropiat de 3% este mai greu de dus decât pentru o țară în care Guvernul are venituri mult mai mari ca pondere în PIB.
Nivelul de venituri al ANAF în PIB este calculat în proiectul de buget pentru 2019 la aproape 28%, dar Fiscul va trebui să ajungă anul acest la un nivel al veniturilor colectate de 30% din PIB, a arătat vineri ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.
Execuția bugetului general consolidat pe primele unsprezece luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 26 miliarde lei, respectiv 2,7% din PIB, extrem de aproape de nivelul de circa 28 de miliarde de lei prevăzut pentru întreg anul 2018. Deficitul este de peste două ori mai mare comparativ cu primele 11 luni de anul trecut, când s-a situat la 10,18 miliarde de lei, echivalentul a 1,19% din PIB. Diferența dintre venituri și cheltuieli s-a agravat accelerat în luna noiembrie, cu circa 5 miliarde de lei, astfel că, pentru a rămâne cu deficitul bugetar în limita de 3% (aproximativ 28 de miliarde de lei), obiectiv asumat ferm de Guvern, luna decembrie ar trebui să fie cea mai austeră de după anii de criză.
România a devenit lider în UE în funcție de cât cheltuiește statul din buget pentru salarii, deși autoritățile române sunt pe ultimele locuri când vine vorba de adunat bani la buget din cauza ineficienței, inclusiv în a atrage fonduri UE. Potrivit calculelor Profit.ro, generozitatea statului a urcat România de pe locul 7 în 2016 pe prima poziție în 2017, an în care a fost alocat un procentaj de 32% din veniturile bugetare pentru salarii. De menționat că pe ultima poziție în UE, la cheltuieli salariale ca pondere în venituri, este Germania, cu numai 16,7%. Pentru a-și acoperi costurile și propria ineficiență, Guvernul atacă acum mediul de afaceri.
România trebuie să pregătească economia pentru adoptarea euro astfel încât aceasta să facă față situației în care nu va mai putea utiliza cursul de schimb pentru ajustarea dezechilibrelor. Este nevoie de o creștere accelerată a productivității muncii, peste creșterile de salarii, de venituri mai mari la bugetul de stat și de reforme structurale, spune Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României.
Deficitul bugetar a crescut în luna august, iar execuția bugetului pe primele opt luni din 2018 s-a încheiat cu un deficit de 1,54% din PIB, 14,6 miliarde lei, de aproximativ două ori mai mult comparativ cu 0,78% din PIB, 6,5 miliarde de lei, în ianuarie-august anul trecut. Deficitul s-a redus în luna iulie, o lună în care veniturile colectate sunt de obicei mai mari, întrucât includ multe plăți trimestriale ale companiilor. La opt luni, cheltuielile păstrează un ritm de creștere mai alert decât al veniturilor, de 18% față de 13,7% în ce privește sumele aduse la buget. Totodată, rata de creștere a veniturilor din TVA a fost la opt luni mai slabă decât în primele șapte luni ale acestui an, marcând astfel o încetinire foarte puternică în luna august, la numai 1,6%.
Din septembrie, firmele cu minimum 50 de angajați care nu încadrează persoane cu handicap în limita a cel puțin 4% din numărul total de angajați trebuie să achite lunar la buget câte un salariu minim brut pentru fiecare post în care nu au angajat astfel de persoane. Până în septembrie, suma de plată era de doar 50% din salariu. Conform datelor oficiale, de la intrarea în vigoare a taxei majorate și până la finele lunii mai, firmele au vărsat la bugetul de stat peste 1,2 miliarde lei. Comparativ, în 2017, veniturile încasate la bugetul de stat din taximetrie au fost de doar 125,1 milioane lei.
Veniturile brute colectate din TVA de către stat au crescut în primele 5 luni ale anului cu 11,5%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, la 29,2 miliarde de lei, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. Datele privind veniturile nete, singurele raportate de Ministerul Finanțelor în executia bugetară pentru ianuarie-mai, arată pentru această perioadă o creștere de numai 4%, la 22 de miliarde de lei.
Veniturile statului din TVA au crescut cu aproximativ 1 miliard de lei în primele cinci luni ale anului, potrivit informațiilor Profit.ro, la peste 22 de miliarde de lei, însă avansul de nici 5% înregistrat în primele cinci luni nu este de bun augur pentru planurile Guvernului pe tot anul, perioadă în care vrea din TVA cu 14,6% mai mult față de 2017. Pentru tot anul, Guvernul are în plan să strangă cu aproape 8 miliarde de lei mai mult comparativ cu anul trecut, dar după primele 5 luni este pe plus cu numai 1 miliard de lei. Totodată, veniturile nete din TVA au fost afectate de rambursări mai mari în primele luni ale anului, inclusiv cele întârziate peste termenul legal de anul trecut.
Bugetul de venituri și cheltuieli al companiei naționale Tarom nu va mai fi aprobat prin hotărâre de guvern, ci prin ordin al ministrului Transporturilor, la propunerea Adunării Generale a Acționarilor, a decis, joi, Executivul prin ordonanță de urgență. Mai mult, compania va fi exceptată de la rigorile impuse altor companii de stat în ce privește angajarea personalului, majorarea salariilor sau achizițiile efectuate.
Bugetul a înregistrat un excedent de 1,98 miliarde lei (0,21% din PIB), în ianuarie, față de 3,02 miliarde lei (0,35% din PIB) în ianuarie 2017, după ce veniturile au crescut cu 17%, iar cheltuielile cu peste 26%, din cauza costurilor mai mari cu salariile, asistența socială, cheltuielile cu bunuri și servicii, precum și cele cu subvențiile.
Veniturile bugetare colectate de ANAF au crescut în primele 11 luni ale acestui an cu 7%, 12,84 miliarde lei, la 196,6 miliarde de lei. Fiscul a colectat 100% din veniturile pe care le avea planificate pentru acest interval și estimează că pentru întreg anul va colecta integral suma prevăzută de construcția bugetului pentru anul în curs.
Creșterea economiei digitale ar trebui să fie o prioritate pentru România pe termen lung, obiectiv care, dacă va fi pus rapid în aplicare, va permite trecerea de la o economie care exportă direct sau indirect forță de muncă brută, de cele mai mlte ori necalificată, la o economie cu valoare adăugată mare și transformarea țării într-un stat prosper și important în Uniunea Europeană, apreciază Iulian Stanciu, șeful eMAG, cel mai mare retailer local online.
Producătorul de energie Hidroelectrica, una din cele mai profitabile companii de stat, estimează un profit net de 1,13 miliarde lei anul viitor și venituri totale de 3,31 miliarde lei, potrivit unor documente publicate pe site-ul companiei.
Dacă în 2008, chiar înaintea crizei financiare și economice, partidele politice primeau o finanțare de la buget de 8 milioane de lei, reprezentând 0,01% din veniturile bugetului de stat, anul acesta, conform datelor analizate de Profit.ro, subvenția totală alocată partidelor este de 32 milioane lei, adică aproape 0,03% din veniturile bugetare și peste dublul sumei distribuite anul trecut.
ANAF estimează pentru trimestrul al doilea un plus al încasărilor de 3,83 miliarde lei față de trimestrul al doilea al anului trecut (108,1%) și realizarea în proporție de 100% a programului trimestrial de încasări, respectiv o depășire a acestuia cu 300 milioane lei, ceea ce dovedește o evoluție pozitivă a activităților generale de colectare a veniturilor bugetare realizate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, în condițiile în care se estimează în primele 6 luni ale anului 2017 o creștere a totalului încasărilor bugetare față de perioada similară a anului 2016 cu 4,47 miliarde lei, atingând nivelul de 104,6%, a anunțat Fiscul.
În momentul de față economia se dezvoltă rapid și atinge parametri record, în condițiile în care există o evidentă problemă de redistribuire a veniturilor la nivelul populației și se încearcă direcționarea lor în cantitate cât mai mare spre cheltuielile bugetare.
ANAF a colectat în primele cinci luni ale anului 84,6 miliarde de lei, în creștere cu 2,18 miliarde de lei (2,6%) față de încasările din ianuarie-mai anului trecut. În luna mai, încasările au urcat cu 2,2%.
ANAF a colectat venituri bugetare de 18,03 miliarde lei în luna aprilie, cu 1,18 miliarde lei, respectiv cu 7% mai mult decât în aprilie 2016, când Fiscul a adus la bugetul statului 16,85 miliarde lei, a anunțat, marți, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Ultimele estimări ale execuției bugetare aferente primului trimestru arată că vom un excedent de peste 1,64 miliarde lei, adică 0,2% din PIB, a anunțat joi premierul Grindeanu, care a subliniat că aceste date indică "o zi proastă pentru apostolii austerității". Potrivit lui Grindeanu, în primele luni ale anului au fost create și 62.000 noi locuri de muncă, nivelul șomajului înregistrând un minim istoric în ultimii 27 de ani.
Veniturile înregistrate la bugetul statului s-au situat în primele trei luni ale anului la 59,5 miliarde de lei, a declarat ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan. Ministrul a afirmat, la începutul acestei săptămâni, că, potrivit estimărilor, bugetul general consolidat a înregistrat în primele trei luni un excedent de 0,2% din PIB, în jur de 1,5 miliarde de lei.
Nivelul colectării la buget pe 21 de zile din cele 23 de zile lucrătoare ale lunii martie a depășit deja nivelul colectării pentru întreaga lună martie din 2016, iar până la această dată nivelul încasărilor pe primul trimestru a depășit nivelul din trimestrul I 2016 cu 20 milioane lei, a anunțat, joi, ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan.
Fundamentarea veniturilor bugetului consolidat în cazul celor două rectificări bugetare efectuate în 2016 de Guvernul Cioloș a fost realizată într-o manieră accentuat optimistă, dat fiind că, la data ambelor rectificări, nivelul încasărilor bugetare a fost sub cel prognozat, a constatat Curtea de Conturi, condusă de Nicolae Văcăroiu, în raportul cerut de Parlament cu privire rectificările bugetare de anul trecut.
Guvernul Grindeanu fie nu va modifica regimul redevențelor în acest an, fie îl va modifica doar marginal în așa fel încât încasările din acest tip de impozit să crească doar cu un nivel modic.
Președintele PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a reușit să impună efectuarea unei anchete parlamentare prin care să fie verificate rectificările bugetare efecutate de fostul Guvern. Dacă inițial liderul social-democrat acuza o gaură în bugetul pe 2016 de 10 miliarde lei, acum Liviu Dragnea a adresat 17 întrebări care privesc modul în care au fost estimate de Guvernul Cioloș veniturile pe anul trecut.